x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Victoria Braşovului, prilej de afişare plenară pentru Gigi Becali

0
Autor: Dan Dumitrescu 08 Mar 2011 - 20:46
Năzbâtiile ultimei etape de campionat n-au avut capacitatea de a de­ranja în vreun fel ordinea de front a clasamentului. Dar chiar dacă fotbalul nostru inerţial nu mai este capabil de surprize plăcute nu înseamnă că suntem cumva condamnaţi la plictis. Producţia mizericordioasă a campionatului marchează aceeaşi abundenţă cu care deja ne-am obişnuit. Fiindcă avem meseriaşi iscusiţi, me­seriaşi dibaci care se pricep de mi­nune să dea cep hârdăului cu zoaie atunci când liniştea poate deveni ameninţătoare. Ca de obicei, mizanscena scandalurilor a fost asigurată de arbitraje. Iar acolo unde "fluieraşii" n-au reuşit să se facă remarcaţi, au intervenit cu mult aplomb fudulii puşi pe jar de ultimele întâmplări ale fotbalului. Beneficiarii foloselor necuvenite au intrat în rol pentru a încerca să scoată petele de pe vinovaţii care le-au urcat sacii-n căruţă. Dar, de această dată, nu vrem să mai discutăm despre Marian Iancu. Ne îndreptăm atenţia către păgubaşii care, dimpotrivă, se străduiesc să inventeze vinovaţi de cocoaşa cărora să agaţe prostiile comise pe proprie răspundere.

Echipele din Bucureşti au bătut cadenţa mediocrităţii extrem de disciplinat. Dintre toate, Sportul se menţine în cea mai curată gos­podăreală. Nu duce la remorcă nici un fel de mizerii. Joacă frumos, atât cât poate, la trecerea timpului şi fără pretenţii la puncte. Celelalte echipe ale Capitalei, în schimb, gestionează schimonosit pretenţii nejustificate.

Dinamo a reuşit un egal de mare fală în faţa datorinicilor de la Tg. Jiu. Fiindcă asta le-a fost putirinţa. Acuzele pe care Andone le-a adus arbitrajului sună a scuză penibilă. Fiindcă Adrian Comănescu a fost femeia de serviciu a dinamoviştilor atunci când nu l-a elimnat pe Diabate şi în multe alte situaţii. Apoi, chiar dacă Adrian Comănescu a avut şi decizii prin care a mai lăsat gunoi sub preş, în nici un caz nu este vinovată femeia de serviciu pentru dezordinea de fond de la Dinamo.

Alt antrenor care a băgat bosumflare maximă după ce şi-a luat-o curat de la gălăţeni a fost Şumudică. Dresorul rapidiştilor şi-a făcut rană în nas căutând scuze ale insuccesului. Ironia căznită, prefabricată dintr-o ieftină cultură de cartier, nu şi-a atins ţintele. Adică pe Marius Stan şi Dorinel Munteanu. Dimpotrivă! L-a descoperit pe el ca flecar de duzină. Lucru care nu a fost trecut cu vederea de chiar Dinu Vamă. Cel care a declarat că Şumudică va primi un binemeritat şut în iegări dacă va continua să ofere astfel de spectacole.

Egalul dinamoviştilor şi insuccesul rapidiştilor au constituit aperitive consumate cu mare lăcomie de stelişti. Caprele moarte din vecini au potenţat la maximum pofta de victorie în Ghencea. Fiindcă, nu-i aşa?, trei puncte luate în meciul cu Braşovul ar fi înălţat Steaua în poziţia de lider local. Dar ciracii lui Con­ceicao au zburdat copios în bătătura lui Gigi Becali. Braşovenii s-au simţit în Ghencea mai în largul lor decât în propriul aşternut şi au călărit o vic­torie nealterată de nici un fel de pri­cini. Braşovenii au fost total vic­torioşi, după cum şi steliştii au fost total învinşi. Atât de învinşi, încât la Steaua n-a mai fost loc de justificări aiurea, la Steaua nu şi-a mai chinuit nimeni neuronii pentru a inventa scuze mincinoase ale eşecului. Ma­rius Lăcătuş şi-a dat ultima demisie. Mihai Stoica nu şi-a dat. El, ca de obicei, a luat. A luat în faţa suporte­rilor stelişti poziţia prin care a intrat în fotbal. Gestul său jegos a deposedat de sens până şi umilinţa. Despre cabotinismul paranoic vom mai avea însă timp să discutăm. Trebuie să observăm deocamdată că singurul rămas pe baricada stelistă este, normal, Gigi Becali. Deşi nu-şi dă seama, patronul Stelei a fost înălţat în toată splendoarea sa de victoria braşovenilor. Fiindcă numai o aşa victorie putea să-i ofere lui Gigi Becali prilejul de a se afişa plenar. Iar discursurile lui Gigi au fost convingătoare.

Total convingătoare. Construcţia prin demolare şi înălţarea doar ca antecedent al prăbuşirilor spectaculoase rămân constante durabile în Ghencea.

Serviciul de email marketing furnizat de