x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vulpea

0
Autor: Roxana Roseti 08 Feb 2009 - 00:00

Au francezii, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, pe unul dintre posturile lor de televiziune, o emisiune dedicată animalelor. Nimic nou, în speţă o emisiune simplu de făcut, asemenea emisiuni sunt peste tot în lume.



Dar… În mod absolut întâmplător, am văzut pe acel post franţuzesc un reportaj despre o vulpe! Mare lucru o vulpe.  Mie mi s-a părut mare lucru, şi să vă spun de ce. Cadrele, unghiurile de filmare, lumina, totul a făcut din acea vulpe un superpersonaj. Până şi culoarea unor amărâte de frunze se pupa cu nuanţa blăniţei. Să vă mai spun că vulpea avea o poveste? De zece ani crescută de o familie care stă la curte, animăluţa avea companioni o pisică, un căţel şi un cal. Stăpâna vulpii, pasionată de echitaţie, o lua la subţioară în lungile plimbări pe cal. Pisica familiei îi făcea toaleta, respectiv îi curăţa urechile şi coada, iar căţelul o alinta cum ştia el mai bine. Şi vulpea, şmecheră, parcă se mula pe aparatul de filmat. Reportajul nu pare chiar atât de neobişnuit. Însă cât suflet a putut să pună echipa de filmare în el se ghicea clar în modul de abordare a subiectului. Cineva scria într-o publicaţie străină că trăim vremuri în care oamenii ar trebui să vadă şi în lucrurile mici (cum ar fi o vulpe, să zicem) extraordinarul. De asemenea, tot acel cineva spunea că faptul că în occident au revenit atât micile croitorii de cartier, cât şi atelierele de reparat diverse lucruri înseamnă că şi criza e bună la ceva: reînvie lucrurile utile şi vechi – în sensul frumos al cuvântului. Iar reportajul acela, chiar dacă despre o vulpe şi nu despre un politician al momentului, sigur a însemnat o reînviere a unui dulce stil clasic de a filma.  
Citeşte mai multe despre:   editorial

Serviciul de email marketing furnizat de