Cum arată bărbatul cu care nu aş face sex? Murdar, transpirat, lipicios, soios, îngâmfat, analfabet, cu unghiile murdare, cu laba piciorului firavă, cu degetele scurte şi groase, cu unghiile roase, cu mâncare-n dinţi şi, mai ales, dar mai ales cu privire tâmpă. Ochii de viţel pierit m-ar convinge oricând să mă las cucerită de un aparat pe bază de baterii.
Mă uit aşa în jur cum bărbaţii, mai ales cei care se adună în grupuri, funcţionează în virtutea convingerii că stăpânesc lumea în calitatea lor de sex-simboluri ce se află. De asemenea, un bărbat dintr-o haită întotdeauna va arunca apropouri răsuflate în direcţia oricărei purtătoare de organ de reproducere feminin, aflată, absolut întâmplător şi din pură nefericire, în trecere prin dreptul grupului vesel.
Adică ce fac ei? Se văd deodată adunaţi laolaltă şi pentru ei asta nu înseamnă doar posibilitatea ca nişte prieteni să desfăşoare o activitate socială, ci mai cu seamă faptul că s-au strâns mai multe penisuri la un loc. Acestea vor funcţiona aşa cum funcţionează instinctul violent faţă cu furia dezlănţuită, aşa cum se întâmplă deci când un cretin se ia la trântă, iar prietenii din gaşca lui, cretini şi ei, răcnesc precum tarzanii, în semn de susţinere întru victoria gorilei pornite. În concluzie, mai multe penisuri împreună dau sentimentul celor care le poartă că, în mod cert, imposibil să existe femeie pe pământ, şi mai ales prin preajmă, care să poată rezista influenţei erotice emanate de sexualitatea lor reunită.
Situaţia nu e câtuşi de puţin jenantă pentru femei, deşi ei exact pe asta mizează. În avântul lor, sunt convinşi că orice damă asaltată de un grup erect va fi copleşită de solemninatea situaţiei şi va grăbi pasul ruşinată. Dacă ei n-ar fi un grup de masculi cu mintea sub nivelul ţâncilor de şcoală primară, ci ar fi, doamne fereşte, un grup de atacatori sexual, atunci femeia într-adevăr ar lua-o la goană. De frică, nu de jenă. Însă ei, purtându-se fix ca nişte băieţi care şi-au descoperit cucul, nu o fac decât să râdă de vidul din capul lor. Dacă ea îşi pune mintea şi se opreşte ca să răspundă avansurilor copilăreşti, atunci brusc potenţii se sperie de parcă i-ai stropi cu apă rece. Nu-i aşa că-i foarte haios?
Ce vreau să zic e că bărbaţii uită, de obicei, să se privească în oglindă înainte de a face pe cuceritorii. Ori poate nu uită, dar pur şi simplu se află constant sub influenţa consumului de stupefiante şi atunci se văd feţi frumoşi. Cei mai simpatici sunt şi cei foarte puţin periculoşi. De obicei, fără să generalizăm. Aceia pot fi lesne recunoscuţi datorită uniformei, compuse dintr-o salopetă soioasă, papuci de plastic şi musai o bere desfăcută din care sorb elegant, cu scurgeri de zoaie pe la colţurile gurilor pline de carii.
Când întâmplarea face ca pe lângă ei să aibă drum o tânără, acestora li se va face pe dată dor de-mpreunare fizică şi instinctiv vor pofti cu gândul la un tufiş (mintea lor primitivă şi gândul lor grotesc nu pot închipui un pat pentru desfăşurarea activităţilor de natură sexuală) în care s-o înghesuie puţin pe necunoscută şi să o suie pe aceasta pe culmile plăcerii. În capul lor, culmea plăcerii e chiar vârful organului lor transpirat.
Totodată, dânşii sunt mânaţi, cred, şi de convingerea că la finalul oricărei întrevederi desfăşurate după organizarea mai sus amintită se va lăsa şi cu aplauze, iar tânăra îşi va face apoi un obicei din a trece zilnic prin dreptul bordurii unde şi-au întâlnit prima dată iubirea, sperând că lepădătura o va azvârli neîncetat în tufişul în care s-au bucurat iniţial.
O altă specie caracterizată prin provocare de scârbă majoră e tipul burtosului neîngăduit de umflat care nu te agaţă cu fluierături, cu piedici, ghionturi sau glume proaste, ci chiar cu burta, pe care şi-o descoperă nonşalant şi şi-o flutură în direcţia privirii tale. Şi-o expune deci cât e dânsa de mare, atârnândă, păroasă şi slănoasă, în ideea că nici o femeie normală la minte n-ar putea trece indiferentă pe lângă o asemenea provocare. Semnalul că eşti dorită, când ai de-a face cu d-ăştia, e că-i vezi holbându-se la tine cu ochii lor moi şi umezi, în timp ce-şi alintă fala în sus şi-n jos, cu mişcările lente şi mâinile greoaie.
Există desigur şi specia fudulului spălat, care-şi lucrează muşchii la sală şi apoi îi etalează cu ajutorul unui maiou mulat. El se va deplasa plin de sine prin mulţime, cu pieptul înainte şi umerii traşi în spate, ca sa i se vadă bine sfârcurile şi lucrătura. El nu caută un sex pripit, ca gherţoiul de bordură, ci doar vrea să se laude, împins de convingerea că nu există muiere care să nu saliveze la vederea lui şi care să nu intre în cel mai apropiat cotlon întunecos ca să se masturbeze şi ca să-şi plângă-n pumni de ciudă că nu poate să-l aibă pe marele el! Cred deci că-n mintea unui mascul înfierbântat e trist, obositor şi foarte, foarte cald!
Citește pe Antena3.ro