Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
10:14 • Banca centrală va continua să ia toate măsurile necesare pentru ca România să poată adera la zona euro în 2014, iar legea îi permite să intre şi pe piaţa valutară şi chiar să mărească şi mai mult dobânda cheie şi rezervele minime obligatorii, a spus economistul şef al BNR, Valentin Lazea.
Banca centrală va continua să ia toate măsurile necesare pentru ca România să poată adera la zona euro în 2014, iar legea îi permite să intre şi pe piaţa valutară şi chiar să mărească şi mai mult dobânda cheie şi rezervele minime obligatorii, a spus economistul şef al BNR, Valentin Lazea.
SCOPUL. Guvernul a stabilit, în urmă cu doi ani, împreună cu Banca Naţională a României (BNR) calendarul de admitere în zona euro, iar ţinta avută în vedere era anul 2014, în ideea că în cei şapte ani executivul şi banca centrală vor avea timp să ia toate măsurile fiscale, monetare şi de restructurare pentru atingerea acelei ţinţe. "2007 nu a fost tocmai un an de îndreptare înspre acea ţinţă. Deci un an din cei şapte a cam trecut. Riscăm ca şi 2008, dacă nu se iau măsurile corespunzătoare, să cam treacă şi mai rămânem cu puţintei ani pentru ţinta euro 2014", a atras atenţia, duminică seară, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, în interviul acordat BBC. Lazea a explicat că prin măsurile ferme pe care le ia banca centrală, prin faptul că menţine ţinta de inflaţie, "deşi este extrem de greu să ajungă la ea", este exact acest semnal: "că se va bate până la ultimul cartuş, până la ultimul glonţ pentru păstrarea acestui calendar".
SCHEMA. În ultima vreme, BNR a intervenit pe trei căi în încercarea de a controla inflaţia şi cursul valutar. "A intervenit verbal, şi asta este o armă pe care toate băncile centrale o folosesc; a intervenit prin dobândă, crescând până acum cumulativ cu un punct procentual; şi a intervenit pe piaţa monetară, sterilizând leii, adică atrăgând în depozite la banca centrală excesul de lei de pe piaţă", a menţionat Lazea. "Ce nu a folosit încă, dar poate să folosească, teoretic, sunt intervenţia pe piaţa valutară, adică să vândă din rezerva valutară spentru a stăvili cursul de schimb, să umble la rezerva minimă obligatorie, oricât de groaznic li s-ar părea băncilor, şi să continue creşterea de dobândă la leu, care, coroborată cu reducerea dobânzii la alte valute internaţionale, cum e dolarul, să confere din nou atractivitate leului", a explicat economistul şef al BNR. Banca centrală a majorat rata dobânzii de politică monetară pe 31 octombrie 2007, de la 7% la 7,50% pe an, iar pe 7 ianuarie a repetat măsura, dobânda cheie fiind mărită la 8% pe an. Cât priveşte rezervele minime obligatorii, băncile trebuie să depună la BNR, în prezent, 20% din depozitele în lei şi 40% din depozitele în valută. Lazea a mai spus că banca centrală s-a folosit de instrumentele de care dispune "şi mai pot folosi şi altele, dar toate acestea trebuie să intre într-un pachet, într-un mix de politici economice fiscal-monetare şi salariale".
CONDIŢII. Între 2007 şi 2010, în perioada premergătoare adoptării euro, România trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Astfel, ar trebui să aibă loc consolidarea inflaţiei scăzute, formarea pieţei interne de capitaluri pe termen lung şi convergenţa ratelor de dobândă. De asemenea, trecerea la euro nu poate avea loc fără stabilitatea relativă a leului pe piaţă în condiţii de convertibilitate deplină, în jurul nivelului de echilibru pe termen lung. Înainte de adoptarea monedei europene, orice ţară trebuie mai întâi să intre, pentru cel puţin doi ani, în mecanismul european al ratei de schimb ERM2 (Exchange Rate Mechanism), care presupune un interval maxim de variaţie al monedei naţionale faţă de euro de plus sau minus 15%. Pentru aderarea la zona euro, Uniunea Europeană cere convergenţă nominală, nu convergenţă reală, la cele trei criterii de la Maastricht, dar guvernatorul BNR a subliniat în repetate rânduri că trebuie să se asigure un echilibru între acestea. Convergenţa nominală prevede ca deficitul bugetar să fie mai mic de 3% din produsul intern brut (PIB), datoria publică trebuie să fie mai mică de 60% din PIB, iar inflaţia nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inflaţia medie a celor trei ţări din UE cu inflaţia cea mai mică. Criteriile reale de convergenţă se referă, în schimb, la indicatori raportaţi la populaţie, precum PIB/locuitor sau salariul mediu.
Citește pe Antena3.ro
MĂSURI DURE. Banca centrală încearcă să controleze inflaţia prin măsurile pe care le întreprinde pe piaţa interbancară, în condiţiile în care anul trecut şi-a ratat cu mult unica ţintă asumată, de 4%. Inflaţia atinsă la finalul lui 2007, de 6,57%, a depăşit şi limita superioară a intervalului de 3-5% avut în vedere de BNR. BNR e atentă şi la deficitul de cont curent, alimentat masiv de deficitul comercial, care s-a adâncit cu 52% în primele 11 luni din 2007, până la 19,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Deficitul de cont curent s-a adâncit în primele 11 luni ale anului trecut cu 72,6% faţă de acelaşi interval din 2006 la 15,3 miliarde euro, valoare ce reprezintă circa 13% din PIB, alimentat în continuare de dezechilibrul comercial în continuă agravare, potrivit datelor BNR. Ministerul Economiei şi Finanţelor se confruntă, însă, cu un deficit bugetar pe care trebuie să îl acopere prin datorii locale şi externe. Deficitul bugetar s-a accentuat în 2007 faţă de anul precedent cu peste 0,7 puncte procentuale până la 2,4% din produsul intern brut (PIB), determinat de mai mulţi factori, printre care cheltuielile foarte mari ale administraţiei locale din ultimul trimestru al anului trecut şi plata unor subvenţii agricole semnificative, din cauza secetei din vară.
