Cannes 2004: profit pe toata linia

Pentru invatacei, a insemnat informatie. Pentru vizionari - premii. Pentru orgoliosi - trofee si blitzuri. Pentru media - recunoastere unanima. Pentru perdanti - investitie in ambitie. Pentru clienti - parteneriate. Acesta a fost Cannes 2004.

Profitabila a fost a 51-a editie a Leilor si pentru IAF, compania organizatoare al carei presdinte e, din 1987, Roger Hatchuel. Vizionar, Hatchuel a stiut de fiecare data sa ia deciziile potrivite, pentru ca festivalul sa tina pasul cu vremurile si sa-si consolideze statutul de lider. Cu razboiul din Golf si recesiunea pe care acesta a generat-o drept context, Hatchuel realizeaza in anii ’90 ca doar cultivarea orgoliilor nu mai e de-ajuns. Asa apar primele seminarii in 1991. Apoi largirea ariei de acoperire a festivalului, pe langa film si presa, in ’92. Desigur, o noua sectiune inseamna mai multe inscrieri si de doua ori mai multi bani. Daca taxa de inscriere a unei lucrari este de peste 1.000 de euro, iar de atunci pana astazi, inca trei sectiuni si-au facut aparitia, se poate deduce cu usurinta care au fost sumele vehiculate in 2004, cand numarul total de inscrieri pe cele cinci categorii s-a ridicat la aproape 19.000. Cu peste 8.000 de participanti si o taxa per delegat de 3.000 de euro, e limpede, organizarea unei atari desfasurari de forte e o afacere deplin profitabila.

Arogant, dar necesar

"Detest festivalul acesta, este cel mai arogant si cel mai rece dintre toate, daca ma gandesc la raporturile dintre oameni, la comportamentul organizatorilor fata de delegati", marturiseste Nastja Mulej. Nastja, un fel de purtator de cuvant al spiritului publicitatii est-europene de buna calitate, precizeaza insa: "Oricat de mult mi-ar displacea ainfatuarea arborata de orchestratorii acestui eveniment (glantul, cum ar zice Serban Alexandrescu, singurul jurat roman de la Golden Drumm 2004), prezenta la Cannes e o conditie obligatorie pentru orice profesionist al industriei de comunicare. Cumva Hatchuel si echipa lui reusesc sa dea fiecaruia ceea ce asteapta."

Conectata la realitate

Una dintre temele recurente ale lucrarilor in 2004 a fost paseismul, cultivarea vremurilor de altadata, pe care distanta temporala le plaseaza in rama ideala a unui desavarsit moment revolut. Aceeasi nevoie de lume asezata, care pare astazi, mai mult decat oricand, un apanaj al timpului mai mult ca perfect, si-a gasit rezolvarea la polul opus, prin abordarea, in grila semnalului de alarma, a unor subiecte extrem de serioase: gestionarea abuziva a puterii politice, terorismul, saracia. 2004 a fost, limpede, primul an in care bolile secolului XXI, drepturile omului si ale copilului, intr-un cuvant, problemele umanitatii, n-au mai fost subiectul unei categorii sau al unei expozitii separate, cu rol decorativ, ci au tinut prima pagina a sectiunilor film, presa si out door. Gestionarii publicitatii, agentii si clienti par sa-si fi dat seama de uriasa forta de seductie plus convingere de care dispun. Maturi, au inteles sa-si asume foarte serios rolul de lider de opinie si de formator. In plan social, in doar un an de zile, publicitatea mondiala a trecut de la diateza pasiva la diateza activa. Ea nu mai este doar un recorder fidel al istoriei imediate. Vrea sa se implice si sa schimbe chipul lumii. Pana la urma, doar intr-un spatiu fara cutremure sociale, corporatiile pot prospera. De altfel, "responsabilitate" pare sa fi fost cuvantul de ordine al festivalului. Seminariile au reluat, iar si iar, respectarea inteligentei consumatorului si a asteptarilor lui.

RISCURI

Din dorinta de a acoperi toate formele de comunicare, aparitia a trei noi sectiuni in 2005 (design, radio si PR) implica niste riscuri.

Cel mai mare dintre ele e probabil neputinta participantilor de a da atentia cuvenita fiecareia dintre ofertele informationale ale Cannes-ului: vizionare de spot, seminarii, studierea celorlalte inscrieri. "Opt festivaluri intr-unul singur e, probabil, cam mult", considera Jaques Seguela.

Exista riscul transformarii Cannes Lions dintr-un festival, intr-un targ de comunicare.

"Solutia va fi, probabil, o triere riguroasa a inscrierilor inainte de debutul competitiei, pentru ca sub ochii participantilor sa stea ce e mai bun, inca de la inceput", a mai precizat consultantul francez.

De altfel, in 2004 principiul s-a aplicat in cazul Media, cand prima selectie a avut loc in mai.

E de comentat faptul ca desi sectiuni diferite, media, presa si outdoor pot expune aceeasi lucrare.

E semnul unei anume lipse de precizie in definirea criteriilor de inscriere pentru o sectiune, fapt ce permite un glisando la indemana pentru doritorii de Leu, indiferent de la ce sectiune ar veni el.