Cărţi de descoperit

Cum bugetele se contractă pe măsură ce ne apropiem de 2009, şi nu din cauza temperaturilor în scădere, s-a speculat deja că reducerile cele mai severe se vor face din bugetul pentru cadouri şi că se vor dărui în această iarnă mai ales CD-uri şi cărţi. Ne vom întoarce oare la cultură doar pentru că e criză? Oricum, nici piaţa de carte nu e lipsită de şocuri însă voci de la editurile româneşti prezente la recentul târg de la Frankfurt apreciază că sectorul editorial va fi mai ferit decât mass-media. În acest context editurile noastre, ca şi cele de afară, continuă să îşi vadă de treburi şi de... promovare. Oricare ar fi ordinea sau instrumentul de măsură (material sau spiritual) au de câştigat cititorii, editorii, autorii. Editurile au departamente de marketing, care folosesc în procesul de comunicare instrumente de Relaţii Publice şi de Publicitate. După preferinţă. Unora, de exemplu, le place PR-ul: “Am fost jurnalist – evident prefer PR-ul e mult mai eficient şi mai prietenos, ca să nu zic alunecos! În cultură, cred că PR-ul ar trebui să fie preponderent”, ne-a declarat Bogdan Hrib, editor la Tritonic Publishing Grup. Comunicarea cărţilor foloseşte afişe, machete în publicaţii, advertoriale, bannere, cataloage. Coperţile reuşite au la rândul lor un rol important în trezirea interesului cititorilor potenţiali prin impactul vizual.

Editurile se exprimă şi în spaţiul online unde realizează bloguri dedicate anumitor titluri sau autori. De impact sunt mai ales evenimentele organizate în jurul autorilor, în special cu ocazia lansărilor. Prea puţine sunt însă editurile care facilitează comunicarea directă dintre autor şi public în afara lansărilor de carte. La Gaudeamus-ul din acest an, Tritonic i-a invitat alături de alţi autori: “Pe Domnica Rădulescu, o româno-americană plecată de 25 de ani din ţară şi care a debutat în SUA la Knopf/ Random Houe şi pe Eric Frattini, un spaniol prin adopţie şi specialişti în servicii secrete. Aceştia doi vor fi principalii noştri vectori.”La Humanitas “Invitaţi speciali sunt: David Foenkinos (Franţa), Marius-Daniel Popescu (Elveţia)”, ne-a declarat Oana Busuioc, PR Manager. “Politica noastră de promovare s-a axat pe o comunicare intensă. Săptămânal, newsletterele şi comunicatele de presă Humanitas şi Humanitas Fiction sunt citite de peste 35.000 de persoane”, a adăugat ea.

EDITURĂ CU PREMIU PENTRU PR
“Pentru Gaudeamus conceptul este unul minimalist, un mix de multimedia şi de proiecţii care să dea impresia unei galerii”, ne-a declarat Alina Dolea, PR Manager la Editura Curtea Veche. Legat de marketingul de carte, Alina Dolea consideră că: “Piaţa noastră de carte este în căutarea celei mai bune modalităţi de promovare, la noi nu există încă o reţetă care, odată aplicată, să producă vânzări imediate cum se întâmplă în SUA, de exemplu, unde tirajul unei cărţi se epuizează într-o săptămână după ce a fost prezentată la Oprah Winfrey Show. Sigur că venirea unui autor contează pentru cititor şi asta se vede şi în vânzări, însă în România acest lucru nu produce efecte de masă.” Pentru a anunţa vizita lui Orhan Pamuk editura a recurs inclusiv la un număr de o sută de spoturi televizate. La evenimente au venit 1.200 de oameni, dornici să aibă autograful lui Pamuk. Campania de anunţare a vizitei autorului cu Nobel a fost de altfel premiată cu argint ( “Silver Award”) anul acesta la Romanian PR Award.

RECORDURI DE VĂNZĂRI
Au circulat mai multe topuri ale celor mai vândute cărţi. Editura Humanitas anunţa de curând o vânzare-record pentru titlul “Memoriile unei gheişe” – 80.000 de exemplare în România. “Cea mai vândută carte Humanitas este Codul bunelor maniere, de Aurelia Marinescu, carte ce este cumpărată în mod constant în librăriile Humanitas şi librăriile partenere” – Oana Busuioc. Vânzări importante au făcut şi cărţile: “Ghidul nesimţitului” (23.968 de exemplare, autor Radu Paraschivescu)”, “Jurnalul unui mag” (35.000 de exemplare, autor Paulo Coelho), “Mă numesc Roşu” (12.205 exemplare, autor Orhan Pamuk).

“Cred că tiraj mic înseamnă 1.000 de exemplare. Între 2.000 şi 3.000 editorul începe să simtă la buzunar ceva plăcut, iar după 5.000 începe să zâmbească. Pentru piaţa românească o poziţionare între 3.000 şi 5.000 cred că ar fi mulţumitoare pentru editori”
Bogdan Hrib

 

Cum e în SUA?

“Afişe, reclame publicitare în ziarele de circulaţie naţională, reclame pe internet, interviuri de radio, televiziune, şi pentru site-uri internet. Le-am făcut pe toate. Book reading and signings (Chicago, New York, Richmond, Lexington), interviu la postul din Virginia al NPR (National Public Radio), interviu la canal de TV din Virginia, interviu televizat pentru site internet (WETA Author Author), interviu scris pentru internet book club (Book Divas), interviu pentru articol în ziar (pentru Chicago Time Out). Reclamă în The New York Times Book Review section. Departamentul de maketing a pregătit un superb afiş cartonat cu recenzia şi articolul din Chicago Time Out.” – Domnica Rădulescu, scriitoare

 

Promovare în Spania

“În Spania se spune că un scriitor care nu apare la televizor nu există. Printre cele mai importante mijloace de promovare a cărţilor tale sunt întâlnirile faţă în faţă cu cititorii. Mă întâlnesc adesea cu ei.

Cititorii sunt cei care dau viaţă muncii tale, destinatarul final al unei creaţii, persoanele cele mai importante din munca ta de scriitor. Nu îi voi înţelege niciodată pe acei scriitori care se refugiază în turnuri de fildeş. Pe un scriitor nimic nu îl încarcă mai mult decât un cititor care vine la el şi îi spune că a plâns sau că i-a fost teamă sau s-a simţit indignat sau care nu a putut dormi fiind prins de acţiunea cărţii. Am spus întotdeauna că acesta e cel mai mare premiu pe care îl poate lua un scriitor.” – Eric Frattini – scriitor