Ciad - Rebelii le cer europenilor retragerea din EUFOR

16:33 • Forţele rebelilor din Ciad au declarat, luni, că se îndoiesc de neutralitatea forţei europene (EUFOR) în curs de desfăşurare în Ciad şi Republica Centrafricană, din cauza rolului motor jucat în această operaţiune de Franţa. Rebelii au cerut, prin urmare, retragerea statelor europene care şi-au anunţat intenţia de a participa cu trupe la forţa europeană ce urmează să se desfăşoare în zonă, relatează AFP.

Forţele rebelilor din Ciad au declarat, luni, că se îndoiesc de neutralitatea forţei europene (EUFOR) în curs de desfăşurare în Ciad şi Republica Centrafricană, din cauza rolului motor jucat în această operaţiune de Franţa. Rebelii au cerut, prin urmare, retragerea statelor europene care şi-au anunţat intenţia de a participa cu trupe la forţa europeană ce urmează să se desfăşoare în zonă, relatează AFP.


SCOP ASCUNS. Purtătorul de cuvânt al rebelilor, Abderaman Joulamallah, a declarat că scopul operaţiunii este protejarea regimului preşedintelui Idriss Deby şi acuză Franţa că a participat "direct” la luptele din 2 şi 3 februarie de la N’Djamena, când rebelii au atacat capitala Ciadului pentru a-l îndepărta de la putere pe Deby. La rândul său, comandantul contingentului din Ciad a declarat pentru Associated Press că forţa Uniunii Europene nu va interveni împotriva rebelilor din regiune decât în cazul în care sunt atacaţi civili.


FORŢA EUROPEANA. Operaţiunea EUFOR Ciad-RCA, care urma să înceapă desfăşurarea de forţe în a doua jumătate a lunii februarie şi să devină complet operaţională până în mai, vizează desfăşurarea a circa 3.700 de militari în estul Ciadului şi în Republica Centrafricană, pentru a-i proteja pe cei 450.000 de refugiaţi din Darfur (vestul Sudanului) şi a populaţiei din Ciad şi din Republica Centrafricană care au fost nevoite să se strămute, din cauza violenţelor din zonă.

Pentru operaţiunea din Ciad vor fi desfăşuraţi 3.700 de militari dintr-un număr de 14 ţări ale Uniunii Europene (din care 2.100 din Franţa, 400 din Irlanda, 400 din Polonia, 200 din Suedia, 100 din Belgia), cu un mandat de un an, alte 22 de ţări fiind prezente la Cartierul General Operaţional. Printre ţările care au promis să furnizeze militari pentru misiune se numără şi România, Austria, Finlanda, Spania, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia şi Slovenia, dar decizia urmează să fie aprobată în fiecare ţară în parte, inclusiv la noi, de CSAT.


CONTROVERSA INTERNA. România şi-a anunţat intenţia de a participa la EUFOR cu 120 de militari, dar o decizie în acest sens nu a fost luată încă în cadrul unei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Angajarea României în operaţiunea EUFOR este un nou subiect de controversă, mai ales că ea a fost făcută încă din octombrie, repetată în noiembrie, apoi în decembrie, pentru ca acum, în februarie, când a venit în vizită oficială în România preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, să fie confirmată şi de preşedinte, deşi, repet, până la această oră nu există o decizie în acest sens a CSAT.


EUFORIA ANGAJARII ÎN MISIUNI EXTERNE. Preşedintele Traian Băsescu a declarat joia trecută la TVR că nu va accepta angajarea României în Ciad, fără mandat, de către miniştrii "euforici" ai Apărării şi de Externe, sugerând că aceştia au tratat această chestiune fără inteligenţă. "O să fiu atât de comunicativ, dar şi atât de eliptic, cât e necesar ca să nu pun România într-o situaţie dificilă. România îşi va respecta angajamentele de stat membru al UE, pentru că misiunea din Ciad de sub mandat ONU e asumată de UE. Dar, în niciun caz, nu voi accepta ca, fără mandat, România să fie angajată de un ministru de externe şi un ministru al apărării euforici din luna noiembrie anul trecut", a declarat preşedintele Băsescu, citat de Newsin. El a mai spus că nu va accepta ca România să trimită trupe fără mandat şi fără încuviinţarea instituţiilor responsabile. "Nu voi accepta acest lucru, România e un stat cu instituţii", a mai adăugat şeful statului.


TRIMITEM SAU NU TRIMITEM TRUPE? Preşedintele Băsescu s-a plâns de faptul că a fost anunţat de Guvern în legătură cu posibilitatea ca România să trimită trupe în Ciad cu doar două zile înainte de sosirea preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy. "Probabil ca să spună că 'răul e la Cotroceni, noi suntem buni'. Noroc că preşedintele Sarkozy e mai inteligent decât unii miniştri de la noi. Mult mai inteligent şi în acelaşi timp om cu responsabilitate", a mai spus şeful statului.

Premierul Tăriceanu a precizat joi că Executivul nu a decis trimiterea trupelor româneşti în Ciad, ci doar a trimis un memorandum referitor pe acest subiect către CSAT spre aprobare, procedura fiind cea legală. Tăriceanu a ţinut să precizeze, referindu-se la "unele comentarii din presă", că subiectul prezenţei trupelor româneşti în Ciad, sub egida europeană, nu a fost abordat în convorbirile pe care le-a avut cu Nicolas Sarkozy.


CIFRE, PRECIZARI, NUANŢARI. Precizările premierului au intervenit în contextul în care surse din cadrul Administraţiei Prezidenţiale au declarat miercuri pentru NewsIn că şeful statului este nemulţumit că miniştrii Apărării şi de Externe s-au angajat pe plan internaţional să trimită 120 de militari români în Ciad fără acordul CSAT. Potrivit aceloraşi surse, când CSAT a luat în discuţie planul întrebuinţării forţelor Armatei României la misiuni în afara ţării pentru 2008, s-ar fi stabilit ca ţara noastră să trimită doar doi ofiţeri de stat major la comandamentul operaţional din Franţa. În plus, misiunea în Ciad este foarte riscantă, mai subliniau aceleaşi surse, arătând că vieţile celor 120 de militari ar fi în pericol.

La conferinţa de presă comună cu preşedintele Sarkozy, de lunea trecută, la o întrebare a presei franceze, Băsescu a precizat că România va participa la forţa UE în condiţiile definite de Consiliul de Securitate al ONU, în parteneriat cu UE şi în primul rând cu Franţa.


SARKO ÎL SPRIJINA PE DEBY. Preşedintele Nicolas Sarkozy a evocat în amănunt situaţia din Ciad, arătând că guvernul legitim al acestei ţări trebuie sprijinit. El a vorbit despre rezoluţia în acest sens propusă de Franţa şi care, în opinia sa, va trebui adoptată de Consiliul de Securitate al ONU, cu ajutorul Libiei, Africii de Sud, dar şi cu sprijin din partea Rusiei.


SITUAŢIE PRECARA. Pe fondul acestei controverse, o informaţie cel puţin interesantă referitoare la starea precară în care se află Armata română vine de pe frontul irakian, de la corespondentul Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu. Într-un moment în care în ţară se discută despre trimiterea pe un nou front a 120 de militari români, Radu Dobriţoiu vorbeşte despre lipsa resurselor financiare pentru operaţiunea de rotire a Batalionului românesc de Infanterie, concentrat la baza americană din Tallil. Peste 800 de militari vor fi aduşi din sau duşi în Irak în următoarele zile. Transportul trupelor se va face cu o singură aeronavă funcţională din Forţele Aeriene Române, relatează Rador.


NOROC CU PREGATIREA MILITARILOR! Potrivit corespondentului în Irak al Radio România Actualităţi, "rotirea Batalionului se realizează în condiţii improprii pentru o armată NATO, întărind ideea că personalul calificat reprezintă punctul forte al trupelor româneşti. Aşa este şi în cazul forţelor aeriene. Piloţi foarte bine pregătiţi execută transportarea trupelor cu o singură aeronavă. Doar un avion Hercules funcţionează şi face parte în acest moment din flotila de mare capacitate cargo a forţelor aeriene române”.


PARTENERII HABAR N-AU. Interesantă observaţia lui Dobriţoiu, care adaugă, la informaţiile despre situaţia financiară din Armată, un detaliu cel mai mult decât interesant: "din fericire, partenerii noştri nu au aceste date şi nici informaţiile că tehnica de luptă, oricum veche, este înlocuită cu transportoare şi mai vechi sau, folosind termenii actuali, blindate revigorate din anii '70, soluţie găsită de specialiştii militari în condiţii financiare de limită”. Concluzia, tristă, a acestor relatări este faptul că toate aceste cheltuieli făcute cu zgârcenie dintr-un buget minuscul pentru apărare ascund în spate preţul foarte mic acordat vieţilor militarilor români.


FACTORUL POLITIC ANGAJEAZA TRUPE ÎN MISIUNI. "Comandamentul II operaţional întrunit a depus erforturi, dar factorul politic, cel care angajează trupele în misiuni, nu poate asigura fonduri decente pentru o armată modernă”, a mai afirmat Dobriţoiu în corespondenţa sa din Irak. Şi aceste ultime cuvinte nu pot să ne facă să nu ne gândim tocmai la angajarea României în noi misiuni în lume, cu atât mai mult cu cât în cadrul NATO sunt discuţii aprinse pe marginea participării şi neparticipării cu trupe la misiunea din Afganistan, iar în Irak din ce în ce mai puţine state mai susţin cu forţe operaţiunile americane din această ţară.