Cristofor Columb s-a aflat la originile răspândirii sifilisului în Lumea Nouă, conform unui studiu publicat de revista americană online PLoS, informează AFP.
Cristofor Columb s-a aflat la originile răspândirii sifilisului în Lumea Nouă, conform unui studiu publicat de revista americană online PLoS, informează AFP. O echipă de oameni de ştiinţă coordonată de Kristin Harper, de la Universitatea din Atlanta, a studiat 26 de tulpini de bacterii treponeme (care declanşează sifilisul) în funcţie de răspândirea lor geografică, folosind în premieră genetica moleculară pentru a identifica originile sifilisului. Aşa s-a constatat faptul că tulpinile de bacterii treponeme cele mai apropiate de cele care provoacă sifilisul au apărut pentru prima dată în Europa în 1495 şi sunt identice cu cele mai vechi tulpini de treponeme din America de Sud, responsabile de declanşarea unei boli de piele specifică regiunilor tropicale (treponema pallidum).
Această boală de piele, cunoscută şi sub numele de treponematoza non-venerică, este întâlnită în prezent la oamenii care trăiesc în zonele secetoase din Africa, Asia şi America de Sud. Ea se întâlnea în trecut şi în zonele tropicale umede ale globului, însă într-o formă genetică distinctă de cea din prezent. Peste jumătate de milion de oameni suferă în prezent de această treponematoză non-venerică, majoritatea acestora fiind copii. Pentru a explica mutaţiile suferite de bacteriile treponeme pentru a ajunge la forma ce provoacă apariţia sifilisului, oamenii de ştiinţă au estimat că tulpinile de treponeme care provoacă treponematoza non-venerică, s-au adaptat la regimul de climă temperată europeană şi astfel au apărut tulpinile care generează sifilisul. “În familia genetică a bacteriilor treponeme pallidum, modificarea genetică constituie un important mecanism evolutiv”, subliniază autorii acestui studiu.
Cristofor Columb a adus în Lumea Noua bacteria care provoacă treponematoza non-venerică, însă această bacterie a suferit mutaţiile genetice care au transformat-o în treponema ce declanşează sifilisul. Biologul George Armelagos, co-autor al acestui studiu, susţine de altfel că sifilisul “este unul dintre primii vectori importanţi ai mondializării”.