x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Fun Comportamentul Condoleezei Rice il scoate pe Michael Guest din diplomaţie

Comportamentul Condoleezei Rice il scoate pe Michael Guest din diplomaţie

de Ovidiu Ciutescu    |    04 Dec 2007   •   00:00
Comportamentul Condoleezei Rice il scoate pe Michael Guest din diplomaţie

Fostul ambasador al SUA in Romănia, Michael Guest, a criticat-o pe Condoleeza Rice in faţa colegilor de la Departamentul de Stat pentru că instituţia pe care o conduce nu le-a oferit partenerilor diplomaţilor homosexuali tratament egal cu cel al partenerilor diplomaţilor heterosexuali.

Fostul ambasador al SUA in Romănia, Michael Guest, a criticat-o pe Condoleeza Rice in faţa colegilor de la Departamentul de Stat pentru că instituţia pe care o conduce nu le-a oferit partenerilor diplomaţilor homosexuali tratament egal cu cel al partenerilor diplomaţilor heterosexuali. Potrivit blogului editorialiştilor de la The New York Times, Michael Guest a dat dovadă de "un curaj ieşit din comun" şi "a aruncat o grenadă retorică in propria sa ogradă" cănd, la recepţia găzduită chiar de Departamentul de Stat in onoarea retragerii sale din diplomaţie, a făcut-o responsabilă pe şefa diplomaţiei, Condoleezza Rice (care nu era prezentă, după cum notează editorialistul), pentru că nu a reuşit să ofere partenerilor diplomaţilor gay acelaşi tratament ca in cazul soţilor/soţiilor diplomaţilor heterosexuali.

IEŞIRE ATIPICĂ. Michael Guest a mărturisit in faţa prietenilor, colegilor şi a unor oficiali cu rang inalt din Departamentul de Stat - "cu tristeţe elocventă, nu cu mănie", după cum scrie NYT - că acesta este motivul pentru care a decis să pună capăt carierei sale diplomatice de 25 de ani. Gestul lui Guest este cu atăt mai şocant cu căt, potrivit New York Times, "ceremoniile de retragere pentru diplomaţii americani de carieră tind să fie previzibile, reflectănd talentul diplomaţilor care şi-au petrecut ani de răndul perfecţionăndu-şi arta de a apăra ceea ce adesea nu poate fi apărat - politica externă a Washingtonului". "Majoritatea ambasadorilor folosesc acest gen de evenimente pentru a vorbi despre succesul lor...Dar eu vreau să vorbesc despre indiciul nereuşitei, despre eşecul care de fapt m-a făcut să renunţ la o carieră pe care o iubeam", a declarat Guest, in vărstă de 50 de ani, decan, pănă recent, al Foreign Service Institute, şcoala de diplomaţie a administraţiei americane. "In ultimii trei ani i-am cerut secretarului de stat şi echipei ei de conducere să ia măsuri in ceea ce priveşte politicile care ii discriminează pe angajaţii gay şi lesbiene. Nu s-a intămplat absolut nimic. Şi, prin urmare, m-am simţit nevoit să aleg intre obligaţiile faţă de partenerul meu - care pentru mine este familia mea - şi serviciul in slujba ţării. Şi oricine este nevoit să facă alegerea pe care am făcut-o eu reprezintă o pată pentru conducerea Secretarului şi o ruşine pentru această instituţie şi pentru ţara noastră", a spus Michael Guest. Guest şi de alţi diplomaţi gay au dat exemple de diverse "inechităţi" - spre deosebire de partenerii diplomaţilor heterosexuali, partenerii funcţionarilor diplomatici gay nu au dreptul de a primi instructaj in materie de securitate din partea Departamentului de Stat, nu au dreptul la ingrijire medicală gratuită cănd se află la post in străinătate, nu li se garantează evacuarea in caz ce urgenţă medicale, nu beneficiază de transport asigurat către posturile din străinătate sau de alocaţii speciale de intreţinere atunci cănd partenerii lor sunt trimişi la post in ţări precum Irakul, unde familiile diplomaţilor nu au voie să-i insoţească la post.

ŞI IN ROMĂNIA...Potrivit preşedintelui unei asociaţii a homosexualilor din diplomaţie, aproximativ 5% dintre cei 12.000 de diplomaţi americani sunt gay, iar dintre aceştia 350 au parteneri de acelaşi sex. Insă problema se pune şi dincolo de comunitatea gay, pentru că nici părinţii sau copiii adulţi care locuiesc cu funcţionarii diplomatici nu beneficiază de asemenea inlesniri, remarcă New York Times. "Nu e vorba despre drepturile homosexualilor....Este vorba despre tratamentul egal al tuturor angajaţilor, de la toţi se cer aceleaşi servicii, au aceleaşi obligaţii contractuale", a arătat Michael Guest, care a fost primul diplomat gay american numit intr-un post de ambasador. El şi-a adus partenerul in Romănia, căt timp s-a aflat la post, intre 2001 şi 2004. Spre deosebire de armata americană, care, in ceea ce-i priveşte pe homosexuali duce o politică judecată drept contraproductivă - "nu intreba, nu spune" -, Departamentul de Stat nu consideră declararea homosexualităţii drept o ofensă şi este un loc de muncă mult mai tolerant faţă de homosexuali decăt era in urmă cu 10 sau 20 de ani in urmă, insă incă mai este nevoie de reforme, a declarat preşedintele asociaţiei homosexualilor şi lesbienelor din serviciul diplomatic. Pentru unele schimbări este nevoie de acţiunea Congresului, dar altele puteau fi aplicate direct de Condoleezza Rice. Michael Guest a declarat pentru New York Times că nu a primit nicio reacţie din partea lui Rice, nici măcar după discursul său de la recepţia de ieşire din diplomaţie. Guest a fost propus ambasador in Romănia in timpul primului mandat al preşedintelui George W. Bush, cănd şef al diplomaţiei americane era Colin Powell. Cu ocazia discursului rostit la ceremonia de depunere a jurămăntului de ambasador al lui Guest, Colin Powell a salutat prezenţa partenerului de acelaşi sex al lui Guest, Alex Nevarez. Comunitatea minorităţilor sexuale a văzut in numirea lui Guest un gest istoric, dar grupurile conservatoare s-au impotrivit şi au criticat gestul lui Powell. Guest a intrat in diplomaţie din 1981 şi a fost primul homosexual care a obţinut confirmarea din partea Senatului american pentru un post de ambasador. Prima persoană gay propusă pentru un post de ambasador a fost James Hormel, dar Senatul nu a confirmat numirea acestuia, iar preşedintele de atunci, Bill Clinton, a fost nevoit să-şi retragă propunerea. Celebrul articol 200 al Codului Penal al Romăniei, care criminaliza manifestările publice ale homosexualităţii, a fost retras cu puţin timp inainte de sosirea lui Guest la post la Bucureşti, in 2001. In timpul mandatului său, Guest a criticat public corupţia din Romănia, intrănd in polemici deschise cu puterea de atunci de la Bucureşti. In 2003, premierul Adrian Năstase a replicat criticilor lui Michael Guest despre escaladarea corupţiei in Romănia, spunănd: "Dacă e o problemă, spuneţi, măi băieţi, cine e ăla corupt pe care să-l impuşcăm pe stadion. Ne tot plimbăm cu corupţia in gură. (...) O scoatem afară din ţară, o intoarcem, ne tot jucăm cu poveştile astea şi nu are rost. Există o plăcere masochistă pentru lucrurile astea. (...) Poate au cei de la SICOMED un medicament pentru aşa ceva". Tot ca răspuns la criticile ambasadorului Statelor Unite, Adrian Năstase a spus in alt context că, in calitate de prim-ministru, nu dă informaţii unor ambasadori la Bucureşti. Şi fostul preşedinte Ion Iliescu a avut reacţii dure faţă de opiniile critice ale lui Michael Guest. "Niciun ambasador al nici unei ţări nu vine să ne dea nouă lecţii in materie de luptă impotriva corupţiei. Este problema noastră inainte de toate", a spus Iliescu. Ceea ce nu l-a impiedicat pe fostul preşedinte ca, inainte ca ambasadorul Guest să plece de la post, să-i confere Ordinul pentru "Serviciu de credinţă" in rang de Mare Cruce. De altfel, in timpul mandatului lui Michael Guest relaţiile dintre Washington şi Bucureşti au devenit mai strănse. Romănia şi-a trimis trupe in Irak şi Afganistan, a fost admisă in NATO şi şi-a intensificat negocierile de aderare la UE. Preşedintele George W.Bush a venit in vizită oficială la Bucureşti in 2002, tot in timpul mandatului lui Guest.

×