Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecat pentru luare de mită şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, fostul secretar general al Guvernului Năstase, Şerban Mihăilescu rămăne la măna magistraţilor. Instanţa supremă urmează să ia o decizie cu privire la cursul dosarului in care este judecat Şerban Mihăilescu este judecat pentru corupţie după ce, miercuri, avocaţii acestuia au cerut restituirea cauzei la procurori pentru refacerea urmăririi penale.
Judecat pentru luare de mită şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, fostul secretar general al Guvernului Năstase, Şerban Mihăilescu rămăne la măna magistraţilor. Instanţa supremă urmează să ia o decizie cu privire la cursul dosarului in care este judecat Şerban Mihăilescu este judecat pentru corupţie după ce, miercuri, avocaţii acestuia au cerut restituirea cauzei la procurori pentru refacerea urmăririi penale.
APĂRARE. Avocaţii au susţinut, in faţa Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că judecătorii trebuie să ţină cont de ultima decizie a Curţii Constituţionale referitoare la necesitatea avizului pentru cercetarea foştilor demnitari. Astfel, apărătorii au arătat că instanţa trebuie să se desesizeze şi că dosarul trebuie trimis la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru refacerea urmăririi penale. In opinia apărătorilor, decizia Curţii Constituţionale are ca efect nulitatea absolută a punerii in mişcare a urmăririi penale precum şi a rechizitoriului. Apărarea a afirmat că, inainte de această ultimă decizie, a mai existat una similară, in 1999, care a tranşat aceeaşi problemă a avizului. Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie urma să reia, miercuri, dezbaterile in dosarul in care Şerban Mihăilescu este judecat pentru corupţie, cauza intorcăndu-se la instanţa supremă după ce Curtea Constituţională a admis excepţia privind necesitatea avizului special pentru anchetarea fostului consilier. In urmă cu şase luni, Şerban Mihăilescu a cerut suspendarea procesului in care este judecat pentru corupţie de către magistraţii instanţei supreme, fostul secretar general al Guvernului Năstase susţinănd că anchetarea sa trebuia să inceapă după primirea avizului special, prevăzut de Legea răspunderii ministeriale. Avocaţii lui Şerban Mihăilescu au solicitat magistraţilor Inaltei Curţi de casaţie şi Justiţie trimiterea către Curtea Constituţională a dosarului pentru a-şi expune punctul de vedere asupra neconstituţionalităţii articolului 24 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială. Articolul in speţă arată că urmărirea penală şi judecarea foştilor membri ai Guvernului, pentru infracţiunilor comise in timpul exercitării funcţiei se efectuează potrivit dreptului comun.Totodată, in articolul 24 se arată că prevederile de ordin procedural nu se aplică foştilor membri ai Guvernului "in nicio situaţie".
CAPETE DE ACUZARE. Curtea Constituţională a admis excepţia invocată, de asemenea, şi in dosarul Zambaccian in care este judecat fostul premier Adrian Năstase. Intre timp, dosarul Zambaccian a fost retrimis DNA pentru refacerea urmăririi penale. Alături de Mihăilescu este judecat şi Marin Bucur, preşedintele Asociaţiei Vănătorilor şi Pescarilor Sportivi (AVPS) "Cerbul" Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită şi la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi participaţie la fals in inscrisuri sub semnătură privată, la fals intelectual precum şi la efectuarea cu ştiinţă de inregistrări inexacte in contabilitate. Anchetatorii au stabilit că, in 22 octombrie 2001, Petru Şerban Mihăilescu ar fi pretins de la consilierul său personal, Fănel Pavalache, 11 arme de vănătoare, in schimbul menţinerii acestuia in funcţie. Ulterior, in perioada aprilie - mai 2002, Mihăilescu ar mai fi primit nouă arme de vănătoare in valoare de 260 de milioane lei vechi, pe care le-ar fi depozitat la Vila de protocol numărul 5 din Snagov. La săvărşirea acestei fapte, senatorul ar fi fost ajutat de Marin Bucur, armele fiind achizionate pe numele AVPS "Cerbul" Bucureşti. După arestarea lui Fănel Pavalache, in octombrie 2002, armele ar fi fost aduse de la Vila de protocol din Snagov la sediul AVPS, tot cu ajutorul lui Marin Bucur. In cursul urmăririi penale, cele nouă arme au fost ridicate şi predate organelor de poliţie, urmănd ca instanţa să decidă asupra măsurilor care se impun in acest caz. Acest proces s-a deschis după ce Pavalache a declarat, la DNA, că "la cererea lui Adrian Năstase şi prin intermediul lui Şerban Mihăilescu" a oferit tablouri celebre, statui şi statuete de mare valoare, precum şi 11 arme de vănătoare. In 27 iunie 2006, fostul consilier guvernamental Fănel Pavalache, condamnat pentru corupţie la şase ani de inchisoare, a părăsit Penitenciarul de maximă siguranţă Girgiu, după ce a ispăşit mai bine de jumătate din pedeapsă, ca urmare a admiterii cererii sale de eliberare condiţionată. In 31 martie 2003, Pavalache a fost deferit justiţiei, fiind acuzat că ar fi pretins iniţial patru milioane de dolari, sumă in schimbul căreia, prin relaţiile sale, urma să intervină pe lingă persoane influente din justiţie pentru stoparea procedurii de lichidare a Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), pentru inlocuirea lichidatorului judiciar (societatea Reconversie şi Valorificare Active SA Bucureşti) şi, in final, pentru scoaterea din faliment a băncii.
