Curtea Constituţională a respins contestaţia PRM privind referendumul

Curtea Constituţională a respins, miercuri, contestaţia liderului PRM Corneliu Vadim Tudor privind decretul prin care preşedintele ţării a convocat referendumul referitor la votul uninominal.

Â
 Curtea Constituţională a respins, miercuri, contestaţia liderului PRM Corneliu Vadim Tudor privind decretul prin care preşedintele ţării a convocat referendumul referitor la votul uninominal.

In contestaţia adresată CC şi semnată de senatorii Corneliu Vadim Tudor şi de Lucian Bolcaş, PRM arăta că decretul preşedintelui incalcă prevederile articolul 90 din Constituţie, care obligă la consultarea Parlamentului cu privire la referendumul ce urmează a fi iniţiat, Parlamentul fiind consultat cu privire la un obiect al referendumului care in Decret a fost modificat.

"In acelaşi timp, au fost incălcate prevederile din Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, intrucit, in dorinţa de a-l organiza concomitent cu alegerile europarlamentare, nu s-a stabilit o dată, cum prevede legea, ci un termen, situaţie in care toate procedurile scrutinului pot să fie desincronizate", preciza PRM, in 24 octombrie.

PRM arăta că "prin această nelegalitate s-a dat curs dorinţei preşedintelui Traian Băsescu de a suprapune campania electorală pentru referendum cu cea pentru alegerile europarlamentare, pentru a putea sprijini direct Partidul Democrat".

PRM amintea, in contestaţia adresată CC, că in scrisoarea şefului statului prin care acesta solicită consultarea Parlamentului cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului se specifică in mod expres că preşedintele doreşte să solicite poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, incepănd cu următoarele alegeri.

Semnatarii adăugat că Parlamentul a avizat favorabil iniţierea de către şeful statului a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, incepănd cu următoarele alegeri.

"Decretul 909 / 23 octombrie 2007 nu se mai referă la referendumul pentru care s-a pronunţat Parlamentul, ca urmare a respectării obiectului consultării, ci convoacă un cu totul alt referendum care nu a fost examinat de Parlament, in sensul că acum acest obiect devine: ca, incepănd cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul Romăniei, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi in circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar in două tururi", susţineau semnatarii.

Potrivit PRM, este evident că, in acest mod, au fost eludate procedurile constituţionale privind convocarea referendumului, deturnăndu-se in mod inadmisibil obiectul consultării populare prin stabilirea unui obiect cu privire la care Parlamentul nu s-a pronunţat.

"Trecănd peste discuţiile strict juridice cu privire la valabilitatea acestei susţineri este de remarcat că operaţia logică de trecere de la general la particular dă o cu totul altă direcţie şi un cu totul alt sens finalităţii acestui obiect. Convocarea unui referendum avănd un obiect cu privire la care Parlamentul nu a fost consultat este un act neconstituţional care afectează procedurile de organizare a referendumului referitoare la stabilirea obiectului său ce se va reflecta in intrebarea ce se pune pe buletinele de vot", spunea PRM.

In contestaţie se susţinea că in decret "nu se stabileşte o dată, ci un termen". "Data reprezintă o certitudine calendaristică exprimată prin fixarea unei anume zile determinate, nu determinabile. Termenul constituie un eveniment viitor de a cărui realizare se leagă anumite consecinţe juridice. Necesitatea stabilirii unei date şi nu a unui termen derivă din aceea că data scrutinului devine in economia procedurilor electorale data de referinţă in raport de care se calculează datele desfăşurării tuturor actelor care compun aceste proceduri", scria PRM.

• Mediafax