De la dragoste la iubire. Si-napoi

Ziua Indragostitilor, festivitate de iubire "in masa"

Azi te-ndragostesti, maine esti indragostit, poimaine te lauzi ca te-ai indragostit. Raspoimaine te-ai cam racorit. Esti totusi perseverent si-n scurta vreme te trezesti cu "te iubesc" pe buze. Acum da, iubesti! Atat ca nu mai esti indragostit…

"Iubirea e cu doua fete." Asa se zice. Oare la ce se refera cele doua fete? La amorezi? Nu cred. Si asta pentru ca nu-i musai ca acela care iubeste sa fie iubit inapoi. Iubesc si eu, ca toti oamenii, si n-am reusit sa pricep la ce se refera treaba cu fetele. Am intrebat pe unu’ si pe altu’ si nu m-au lamurit. Habar n-aveau nici ei pe ce lume traiesc si iubesc. Habar n-aveau nici daca iubesc. Sau daca doar sunt indragostiti. Nu stiau cum sa-si prezinte partenerul sau partenera. Sa-i zica prietena? Iubita? Viitoare nevasta? Logodnica? Problema insa, pare-mi-se, sta in cu totul alta zona decat cea lingvistica. Respectiv, "buba" e cu limpezitul gandurilor si lamuritul sentimentelor. Normal ca, daca habar n-ai ce simti pentru pereche, nici nu stii cum s-o botezi.

ZIUA INDRAGOSTITILOR. Americanii, ca-ntotdeauna, au venit repede cu solutia. Cred ei. Ziua Indragostitilor. O zi pentru toata lumea care are "insotitor" la data de 14 februarie a anului in curs. Nu conteaza daca el si ea chiar se plac, nu conteaza daca se iubesc sau daca au planuri mari. Nu trebuie decat sa fie suficient de atrasi unul de celalalt incat sa se pupe cu naduf in vazul lumii de Ziua-ndragostitilor, ca sa-si justifice participarea la festivitatea de iubire in masa. Din poveste de dragoste, americanii au facut o mica nuveluta de-o zi. Scrisa cu saruturi lipicioase, glazura si sirop de la inimioare de ciocolata si… cu strigaturi. De la papusele si ursuleti cu baterie care zic "I Love You!" de cate ori le-agiti. Primite cu ocazia zilei in care, vrea, nu vrea, toata lumea trebuie sa se prefaca-ndragostita. N-are-ncotro!

REVENIND LA DOUA FETE. Ma-ntreb daca nu cumva prima fata a iubirii e chiar dragostea. Indragostitul in sine. Nu de alta, dar n-ai cum sa iubesti cat ai zice "peste", nu?! Ca doar de-aia se zice "dragoste la prima vedere", nu iubire la prima vedere. Si, de fapt, ce-nseamna dragostea asta? Pai inseamna in primul rand ca nu dormi noaptea. Dar nu si ca nu-ti doresti sa vina noaptea mai repede. Ca sa poti visa linistit la cel/cea de care te-ai indragostit. Sa construiesti scenarii peste scenarii, in care el/ea iti sopteste tot felul de vorbe la ureche, care mai de care mai gingase sau mai incitante. Incepi prin a regiza tot felul de situatii. Al doilea semnal e ca nu te mai preocupa nimic in jur, mai putin propria-ti pasiune. Intre timp ii visezi chipul, mirosul, privirea. Te fastacesti, te zapacesti si faci tot ce n-ai face daca n-ai fi indragostit…

PRIETEN(A) CU TINE, INDRAGOSTIT(A) DE ALTCINEVA. Pe scurt, dupa ce te-ai indragostit, ai topait si pe la cateva Zile ale Indragostitilor, dupa ce-ai impartit patul cu sotul sau sotia ani buni, din tot ce-a fost ramane, cica, o mare iubire, mana-n mana cu prietenia. Demn de luat in seama insa e taman faptul ca, pe langa "prietena" sau "prietenul" de cursa lunga, te poti indragosti la nesfarsit. Fara sa fie nevoie ca pasiunea catorva momente de intimitate si a unor vise cu ochii deschisi sa se transforme in iubire. Nici macar in prietenie. Si ciudat e ca tocmai povestile pasagere, dar intense fac deliciul unei vieti amoroase sanatoase!

SEXISME

O SA MA LAS SA MA-NDRAGOSTESC "Si m-am indragostit de tine, de tine…" De cine? "Parca mai conteaza. Important e ca m-am indragostit eu. S-ar putea, daca am chef, sa si iubesc. Dar intai o sa ma delectez lasandu-ma sa ma-ndragostesc", isi zice ea, o eterna ea. "Asa ca-l caut peste tot. Nu ca sa-i fiu aproape, neaparat, dar ca sa-i retin chipul. Cu fiecare trasatura, fiecare rid, grimasa, fiecar contur al ochilor, al buzelor, al obrajilor, al fruntii. Sa-i fotografiez si mainile, ca sa mi le pot inchipui mai tarziu cum se plimba languros pe spatele meu dezgolit si cum imi spune din priviri… Nu ca ma iubeste. Ci ca ii place ca e acolo. Langa mine. Atunci. Nu ma intereseaza sa-mi declare iubire, ci sa ma faca sa cred ca nu-i sunt indiferenta. Cam atat. Nici nu mi se pare prea mult. Apoi, vraja se rupe. Brusc. Asa cum a aparut. Si primesc un SMS de la altcineva, care-mi spune sincer, cald, naiv chiar ca ma iubeste. Ma-ntreb… oare eu ce vreau? Ce-mi place mai mult? Sa aud un «te iubesc» sau sa nu-l aud, nici sa-l simt? Dar sa pot in schimb sa visez la ce vreau eu. Pentru ca pe el il pot iubi si cand sunt racita cobza, cu fulare-n jurul gatului, un teanc de caciuli pe cap si batiste de unica folosinta insirate prin patul conjugal. Si ma iubeste si el, cand imi aduce supa la pat. Si-atunci, oare ce-mi lipseste? Sa fie pasiunea? Sa fie ce n-am? Curios e ca-mi doresc mai putin decat am…" Cred ca intre dragoste si iubire se da o lupta apriga. Mai cred ca daca s-ar lasa pagubase, pasiunile noastre ar muri o data cu ele. Si mai cred ceva. Ca daca de iubit e posibil ca unii sa nu fi iubit niciodata, sigur e c-au fost indragostiti. Uite-asa, pentru ca e frumos si gata!