Bauturile spirtoase, teleshopping-ul - aceasta forma vetusta de comunicare - dar si publicitatea la liniile de telefonie erotica, publicitatea la alimente, bauturi racoritoare si medicamente si-au gasit nasul intr-o noua decizie a Consiliului National al Audiovizualului.
ALEX ANGHEL, TANIA COHN
O noua decizie referitoare la sponsorizare afecteaza afacerile producatorilor de bauturi spirtoase care isi promoveaza marcile in cadrul evenimentelor sportive televizate sau opteaza pentru alte forme de publicitate decat cea clasica, si aceasta tolerata abia dupa ora 22:00. De precizat, in publicitatea pentru bauturi spirtoase este interzisa folosirea de personaje, decoruri sau situatii din emisiunile difuzate.
Sentinta vine dupa ce categoria a cunoscut o dezvoltare fara precendent in ultimul an, prin aparitia de noi marci sustinute de o executie creativa de calitate - vezi Unirea, Rachiu aprig de Canlau, Zaraza. Afectate cu adevarat sunt insa companiile care si-au pus miza in termeni de notorietate a marcii prin asocierea cu sportul, vezi Stalinskaya sau Alexandrion.
LA NORMA. Un alt paragraf al deciziei precizeaza ca, exceptand teleshoppingul, sunt interzise emisiunile in care sunt prezentate bunuri sau servicii individualizate, identificabile de public prin marca, producator sau modalitati de comercializare.
Faptul afecteaza de aceasta data agentiile de publicitate care incearca sa evadeze din structura stramta, sablonata, a formatului oferit de clasicul calup publicitar, intru cultivarea creativa a marcii. Daca stam sa ne gandim ca premiul Media Lions a fost acordat anul acesta, la Cannes, tocmai unei campanii (berea Cristal) care insera "fara durere" marca intr-un film, prin replicarea in minispoturi a contextului unor scene date din aceeasi pelicula, e limpede, ne indreptam exact in directia inversa abordata de publicitatea de calitate.
Citește pe Antena3.ro
O mostra? Articolul 33 (vezi caseta). Ca in atatea alte cazuri, procentele lansate de CNA par lipsite de orice logica. Care-i diferenta intre un suc cu 3% pulpa de fruct si unul de 4%? Pentru ca cel din urma intra, dupa legiuitor, in grupa celor care pot fi asociate fara probleme cu produsele 100% naturale devreme ce, ca si acestea din urma, pot purta etichete cu imaginea unor fructe sau legume. Subiectul procentelor e vechi, tot asa cum e si pasiunea lui Ralu Filip pentru tema "alimentatie sanatoasa", subiect care a deviat mult prea des in hilare teme gastronomice intr-un context care ar fi trebuit sa vizeze doar audio-vizualul
REGLEMENTARI
Art. 32. - Publicitatea la produsele alimentare va respecta urmatoarele conditii:a) nu va incuraja consumul excesiv de alimente;
b) afirmatiile precise privind nutritia ori afirmatiile legate de sanatate se vor baza pe fapte stiintifice solide si nu vor crea impresii inselatoare privind beneficii nutritionale sau de sanatate ale alimentului respectiv.
Art. 33. Ilustrarea cu fructe si/sau portiuni vegetale nu e permisa decat in cazul in care fructele (sau parti de fruct) si/sau portiunile vegetale sunt inscrise pe eticheta produsului si se regasesc in continutul sau in proportie de minimum 4%.
Art. 35. - Nu se vor atribui alimentelor proprietati de prevenire, tratare, vindecare a bolilor, nu se vor face referiri la astfel de proprietati; sunt exceptate de la aceasta interdictie apele minerale naturale utilizate ca medicamente sau in scopuri curative in statiunile balneare.