Guvernul Moldovei pune o nouă piedică românismului la Chişinău

13:06  • Ion Mircea, director al Direcţiei Români din Afara Ţării din cadrul Institutului Cultural Român, susţine într-un interviu acordat ziarului Timpul că Guvernul Republicii Moldova obstrucţionează înfiinţarea unui institut cultural român la Chişinău. "Dorinţa noastră cea mai mare este să înfiinţăm un institut cultural la Chişinău. Impedimentele nu vin din România, ci din Republica Moldova”.

PIEDICĂ. Ion Mircea susţine că această idee nu este tocmai nouă: „În cursul anilor s-au făcut demersuri care nu au fost acceptate de partea moldovenească. În opinia mea, acest institut nu se înfiinţează, întrucât guvernul actual al Republicii Moldova nu găseşte translatori. Nu este capabil să identifice translatori care să traducă toate mesajele culturale din limba română în limba… moldovenească. În absenţa unui releu eficient cum ar fi un Institut Cultural Român la Chişinău, este foarte dificil să fie întreţinute relaţii cu instituţiile de cultură din Republica Moldova. Nu există o colaborare fluidă între instituţii. Noi adeseori facem un soi de haiducie culturală. Reprezentantul ICR, care a dat exemplul revistei Destin românesc, care apărea la Bucureşti susţine că „ani în şir tirajul acestei publicaţii era adresat cititorilor din RM în special, însă nu putea ajunge la beneficiari, întrucât era obstrucţionat. Era oprit la frontieră. Am dus cu desaga această revistă peste Prut. Devenisem un fel de badea Cârţan, care duceam Destinul românesc de pe un talger pe celălalt al balanţei româneşti. În disperare de cauză, am hotărât să externalizăm această publicaţie, adică s-o înregistrăm oficial în RM. Astfel, nimeni nu a mai putut s-o obstrucţioneze. Facem un fel de echilibristică pentru ca o instituţie culturală să funcţioneze, când de fapt ar exista posibilitatea unor relaţii mult mai fireşti, frăţeşti şi mai corecte. Suntem deja un stat european, avem posibilităţi foarte mari, avem fonduri şi disponibilitate pentru a crea şi intelectualităţii din RM un acces mai mare la valorile patrimoniului european. Dacă sunt obturate frontierele între Basarabia şi România în privinţa culturii, lucrurile stau foarte grav".

NEVOIA DE ROMÂNI. Mircea spune, pe de altă parte, că în Republica Moldova "e nevoie de înfiinţarea unor centre, instituţii preuniversitare şi universitare româneşti alternative, instituţii care să concureze cu instituţiile de învăţământ din RM" şi argumentează că "există asemenea instituţii finanţate cu acordul guvernului RM de către Turcia, Ucraina, Bulgaria. Cele înfiinţate prin intermediul instituţiilor româneşti în RM au fost descurajate permanent de Parlament, Guvern, de ministerul de resort şi de organele de control", susţine Ion Mircea. "Am primit semnale că s-ar dori înfiinţarea unei universităţi româneşti la Chişinău cu predare în limba română, cum au şi alte etnii. Când spun limba română o spun uşor ironic, nu vorbesc de universităţi în 'limba moldovenească'. În urmă cu câţiva ani, s-a intenţionat înfiinţarea unei universităţi româneşti. Nu s-a aprobat şi până la urmă s-au înfiinţat nişte filiale. Aceste filiale s-au desfiinţat pe rând, până la una. Nu avem la Chişinău nici măcar un centru de cultură alternativă la cea oficială, pentru a schimba atmosfera culturală din RM uşor comunistă", a explicat oficialul înainte de a conchide: "Când privim spre realităţile din RM, avem sentimentul că vedem ceva ca în vremea comunismului". Despre tensionarea politică a relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti, Ion Mircea propune o abordare calmă. "Trebuie să avem multă răbdare, un duh al păcii în această relaţie. Nu putem proceda cu preşedintele Voronin cum a procedat Smirnov, care l-a declarat persona non grata, pentru că acesta nu este frate cu el. R. Moldova nu poate fi 'străinătate apropiată' pentru români. Avem o mare disponibilitate de a sprijini basarabenii şi nu ne supărăm pentru afirmaţiile injurioase ale preşedintelui Voronin la adresa României şi activităţilor României. Am văzut foarte multă maturitate politică la guvernanţii din România, care au reacţionat cu răbdare, înţelegere şi toleranţă", a declarat Ion Mircea pentru Timpul de dimineaţă. Întrebat cum se exercită acest amestec al României în treburile interne ale Republicii Moldova, Voronin a spus că "prin persoanele care sunt plătite şi susţinute în presa scrisă", finanţare care ia diverse forme, mai mult ilegale, "pe care nu le cunosc nici cetăţenii României care plătesc impozite", precum şi prin persoane care "sunt implementate peste tot locul în structuri", în diverse domenii, începând cu cel politic şi până la cel cultural-ştiinţific. România duce o campanie de influenţare a cetăţenilor, "inclusiv prin studenţi, elevi, prin diferite metode", iar la acest capitol înscrie şi "ultima implicare a Bisericii Ortodoxe Române", prin decizia de deschidere a trei episcopate "care, parcă, cândva, au fost pe acest teritoriu", a spus Voronin.