Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SITUAŢIE INSTABILĂ. Raportul avertizează că o retragere rapidă "riscă să ducă la un eşec total al statului irakian, la haos masiv şi chiar la genocid". Statele Unite riscă să rămână prinse într-o situaţie costisitoare şi fără sfârşit în Irak, din cauza progreselor politice "neregulate şi superficiale", potrivit studiului, relatează AFP. "Progresele politice sunt atât de lente, de neregulate şi superficiale, iar divizările socio-politice atât de profunde, încât Statele Unite nu sunt mai apropare de a părăsi Irakul decât erau în urmă cu un an", potrivit raportului Institutului, ai cărui experţi au consiliat Grupul de studii pentru Irak, coprezidat de fostul secretar de stat James Baker în 2006. Acest grup de studii a cerut în decembrie 2006 începerea retragerii trupelor americane şi deschidere economică faţă de Siria şi Iran. Ţinând cont de rolul avut de trimiterea de întăriri militare în ceea ce priveşte ameliorarea securităţii, analiza de duminică subliniază fragilitatea situaţiei şi puţina influenţă a Statelor Unite asupra guvernului de la Bagdad. "Scăderea nivelului de violenţă, care rămâne totuşi un fenomen stânjenitor, face ca situaţia să fie fragilă şi tributară prezenţei forţelor americane", potrivit textului. "Pentru că Statele Unite nu au impus nicio condiţie pentru susţinerea acordată guvernului irakian, ele nu prea au influenţă asupra deciziilor acestuia, în timp ce Irakul are un guvern central slab şi divizat". "Fără progrese politice, Statele Unite riscă să rămână mult timp în Irak, cu consecinţe grave pentru interesele lor din alte zone ale lumii", potrivit documentului. Ar putea fi vorba despre un angajament american "deplin şi necondiţionat" de cinci-zece ani, înainte de înrădăcinarea unor serioase progrese politice.
RAPORT. Studiul este publicat cu două zile înainte de audierea în Congres a ambasadorului american Ryan Crocker şi a comandantului forţelor americane din Irak, Davie Petraeus, care va recomanda o pauză în reducerea efectivelor militare. Studiul preconizează că, dacă Washingtonul decide menţinerea nivelului său de angajare faţă de Irak, fie va trebui fie să colaboreze mai mult cu colectivităţile locale, fie să faciliteze un târg la nivel naţional între facţiunile rivale. Dacă, din contră, Statele Unite decid reducerea prezenţei lor, americanii ar putea de exemplu lega rolul lor de o descentralizare a puterii, Bagdadul nemaiavând ca misiuni principale decât repartizarea veniturilor din petrol şi antrenarea unei armate eficiente. Institutul mai prezintă ipoteza unei retrageri militare fără condiţii şi "aproape totală", însoţită de eforturi diplomatice pentru reconstruirea alianţelor regionale şi de o redesfăşurare militară în Golf, unde trupele ar putea reveni în Irak dacă ar fi necesar - ceea ce seamănă mult cu promisiunile candidaţilor democraţi Barack Obama şi Hillary Clinton.
Citește pe Antena3.ro
