Maestri ai publicitatii evadati in arta

In vreme ce apar tot mai multe scoli care anual livreaza pe banda aspiranti pentru industria de comunicare, oamenii speciali din publicitate evadeaza alternativ sau definitiv in domenii din vecinatatea artei.

Pe cat de tentanta pare o slujba in publicitate, pe atat e de usor asociabila cu stresul, rutina si frustrarile pentru practicanti. Riscurile meseriei? Poti intra in ritmul previzibil si daunator al unui perpetuum mobile, poti lua initiative periculoase pentru stabilitatea scaunului. Uneori, cand aliniamentul planetelor e favorabil, toate merg struna, dar asta se intampla rar.

Echilibratii

Exista oameni echilibrati, care izbutesc sa se imparta cu succes intre munca de agentie si cea de creatie necomerciala. In fond este formatia celor mai multi dintre ei, absolventi ai unor scoli ce tine de domeniul sensibilului. Calin Georgescu, veteran al industriei, considera ca publicitarii nu sunt artisti ratati, ci autoamanati. "Ei au considerat ca forma de exprimare care li se potriveste cel mai bine este aceea a publicitatii" spune Cristina Dragomir, Ogilvy. Motivatiile scenaristului Calin Georgescu, privitoare la prezenta in publicitate, sunt ale celor mai multi: adrenalina, actiune bani. Invers proportional cu restul, Georgescu binecuvinteaza stresul de agentie. "Iti rearanjeaza prioritatile in viata si uneori in cariera artistica pe care o ai sau crezi ca o poti avea. Fara el ma usuc si pier. (...) Am scris in tot acest timp si am fost multumit ca in profesia de scenarist am avut de castigat prin concizie, adecvare la subiect si la piata, datorita publicitatii."

Arta cu Ogilvy si Y&R

Doua exemple fericite, care impaca arta cu dimensiunea comerciala, se afla, paradoxal, in agentii multinationale: Ogilvy si Y&R. La Ogilvy, Cristina Dragomir, art director cu masterat in Estetica, sociologia si psihologia artei, e deja la a 25-a expozitie. Chiar daca nu se interfereaza cu munca de agentie, pasiunea pentru design de obiect ramane o constanta. Recent, ea a participat cu cinci prototipuri la editia 2004 a reputatului Salon de Design de la Milano. Cei din publicitate "sunt artisti care nu au nici o problema in a practica cele doua profesii, fara a o nedreptati pe vreuna dintre ele. Depinde de perspectiva din care privesti lucrurile si de alegerile pe care le faci", considera Dragomir. Pentru Dragos Coman si Andrei Stoleru (Y&R), indelung premianti la festivaluri, lucrurile sunt transate din start: "Ori esti artist, ori nu esti".

La antipod

Chestiune de temperament, pentru altii, munca de agentie e castratoare. Ea serveste unui scop in exclusivitate financiar si/sau e simpla etapa in dezvoltarea profesionala. Sasha Iacob, art director, care s-a perindat pe la agentii reputate, a parasit fara regrete sistemul. Astazi el este unul dintre cei mai premiati si mai bine platiti creatori de identitate virtuala (web design, aplicatii multimedia). Lucrul de unul singur ii ofera libertatea si confortul interior. La fel se intampla cu Cosmin Bumbut, fotograf cu o retina speciala, pentru care publicitatea s-a transformat din sistem care-l continea, in partener. Au mai trantit usa publicitatii fara regrete si-n glorie indivizi al caror personaj exponential e Liviu David, unul dintre cei mai premiati creativi romani, care a emigrat in Australia lasand in tara o agentie legendara: D’Arcy. Dupa ani buni de PR decent - lucru rar la noi - Rovena Andrei a abandonat domeniul pentru scrisul despre calatorii exotice, moda si munca de stilist.

Intre finante si aspiratii

"Chiar daca ai absolvit o scoala de grafica, nu esti grafician daca nu-ti castigi painea din asta macar o data in viata", se vehicula in Academia de Arta. Zis si facut, si-a spus exclusivista Carmen Nistorescu, care pregateste in prezent lucrari pentru o expozitie la New York. "In consecinta, am facut si publicitate si grafica de carte si eticheta de produs, dar suflul meu vine din alta zona. La mine supapa nu e arta, ci invers, partea comerciala". De aceea, relatia lui Carmen cu lumea agentiilor se desfasoara sub semnul acelorasi parteneriate punctuale. Ca arta nu e o supapa, o directie alternativa, un lucru cu care sa cochetezi, gandesc si cei de la Y&R. "A, exista supape, mai faci tot felul de giumbuslucuri pentru tine, un site cool, niste fluturasi, postere sau alte lucruri legate oarecum de publicitate si comunicare vizuala in general. Dar sa nu confundam aceste lucruri cu arta", zic Stoleru si Coman.

Daca se vinde, e arta

... A fost sloganul imprumutat unui festival local. Pentru rigurosi, arta in publicitate e o chestiune de stricta eficienta.