Medicină/ Inimă vie, creeată în laborator

Cercetătorii au reuşit să creeze în laborator o inimă vie de şoarece, cu ajutorul inimii unui animal mort şi celule cardiace prelevate de la un animal nou-născut, ceea ce deschide calea pentru posibile progrese în domeniul transplaturilor, potrivit unui studiu publicat de revista Nature Medicine. Această descoperire ar putea aduce un element de răspuns problemei cruciale a penuriei de organe, explică cercetătorii. Mai mult, o reuşită umană ar însema şi un mare pas în anihilarea traficului cu organe umane.

Cercetătorii au reuşit să creeze în laborator o inimă vie de şoarece, cu ajutorul inimii unui animal mort şi celule cardiace prelevate de la un animal nou-născut, ceea ce deschide calea pentru posibile progrese în domeniul transplaturilor, potrivit unui studiu publicat de revista Nature Medicine. Această descoperire ar putea aduce un element de răspuns problemei cruciale a penuriei de organe, explică cercetătorii. Mai mult, o reuşită umană ar însema şi un mare pas în anihilarea traficului cu organe umane.

 

SPERANŢE. În prezent, 3.000 de pacienţi sunt în aşteptarea unui transplant cardiac în Statele Unite şi 22 de milioane de persoane din lume suferă de insuficienţă cardiacă. "Ideea ar fi să creăm vase sangvine sau organe transplantabile pornind de la celulele pacientului", explică Doris Taylor de la Universitatea din Minneapolis, Minnesota, unul dintre coordonatorii experimentului, relatează AFP. Dacă ar reuşi să obţină o "inimă bioartificială" de om, aceasta ar spori numărul de inimi disponibile pentru transplant, prelungind durata de utilizare a organelor după decesul donatorului. În prezent, durata de utilizare este de maximum patru ore de la deces. Lucrările de cercetare de la Universitatea Minnesota s-au concentrat pentru moment pe şoareci şi porci. Cercetătorii au reuşit să obţină în laborator şi nu în corpul unui animal viu o inimă de şoarece vie, folosind inima unui animal mort ca "structură". Pentru a face acest lucru, ei au eliminat în înregime celulele acestui organ, prin intermediul procedeului numit "decelularizare", lăsând doar "matricea extracelulară", eşafodajul pe care se sprijină celulele. Ulterior, ei au injectat în această matrice "celule progenitoare" prelevate din inimile unor şoareci nou-născuţi şi au plasat structura astfel creată într-un preparat steril. După patru zile, organul a început să prezinte contracţii, iar după opt zile, inima avea o funcţie de pompare echivalentă a 2% din funcţia unei inimi adulte. Rezultate pe care cercetătorii le consideră promiţătoare pentru un experiment de fezabilitate şi care trebuie ameliorate. "Când am văzut primele contracţii, am rămas fără cuvinte", a comentat Harald C. Ott, membru al echipei care a realizat experimentul. "A fost unul dintre cele două mari momente din viaţa mea. Primul a fost în 1997, când am văzut celule dezvoltându-se la o inimă de iepure, după un infarct", a mărturisit Doris Taylor. Cercetătorii intenţionează să continue experimentele, cu obiectivul de a transplanta aceste inimi bioartificiale pentru a le studia funcţionalitatea într-un organism viu. Ei speră că lucrările lor vor putea fi aplicate în chirurgia de transplant pentru inimă, dar şi pentru alte organe. O inimă bioartificială creată de la celule ale pacientului ar trebui să prezinte mai puţine riscuri de a fi respingă de organism. Odată implantată, inima ar trebui, teoretic, să fie hrănită, reglată şi regenerată în acelaşi mod ca organul iniţial.