O capodopera - Ramas bun pentru vecie

Un thriller se reciteste cu greutate, daca nu i-ai uitat conflictul. Din moment ce stii cine e criminalul si care i-a fost mobilul, placerea de a urmari meandrele unei anchete dispare.

Un thriller se reciteste cu greutate, daca nu i-ai uitat conflictul. Din moment ce stii cine e criminalul si care i-a fost mobilul, placerea de a urmari meandrele unei anchete dispare. Exista totusi carti de acest gen asupra carora simti nevoia sa revii; le mai parcurgi inca o data si inca o data, chiar daca actiunea lor ti-a ramas bine fixata in memorie, fiindca descoperi detalii pline de semnificatii, care ti-au scapat la o lectura anterioara. Ramas bun pentru vecie, unul dintre cele mai frumoase romane politiste care s-au scris vreodata, se inscrie pe o astfel de lista. In aceasta capodopera a lui Raymond Chandler, investigatia intreprinsa de simpaticul detectiv particular Philip Marlowe - cunoscut si din alte lucrari ale autorului - este proiectata pe ecranul vast al societatii americane din anii ’50 - mai precis, al celei din Los Angeles. O galerie galagioasa si pestrita de personaje, manate de interese meschine sau insetate de idealuri, este descrisa cu minutie si cu un har literar iesit din comun, apanaj al marilor maestri din toate timpurile. Protagonistul lui Chandler - ironic, cinic, plin de umor, dur in anumite ocazii, dar si de o tandrete induiosatoare altadata, pagubos, imposibil de abatut de pe calea dreptatii, invins de multe ori, castigator in final - descalceste itele unei intrigi complicate, in tesatura careia sunt prinsi oameni de afaceri verosi, medici fara constiinta profesionala, politisti corupti, mafioti, artisti ratati, cucoane din high-life plictisite de trandaveala si bani prea multi, asasini cu sange rece. Dar, la un moment dat, operatiunea de aflare a ucigasilor trece intr-un plan secund. Mai palpitanta si mai tulburatoare devine cercetarea pe care o intreprinde Marlowe in sufletul omenesc, cu un curaj nemasurat si cu glacialitatea chirurgului care nu se lasa impresionat de vederea ranii operate. Acest minunat erou, unul dintre cei mai puternici si credibili eroi pe care i-a propus literatura americana in secolul XX, afla despre umanitate cat de abjecta poate sa fie ea, dar si cat de inaltatoare reuseste sa devina in anumite momente. Datorita lui constatam din nou ca nu traim in cea mai buna lume posibila, dar viziunea sa asupra vietii ne asigura ca orice efort de a o perfectiona nu e zadarnic.