Sex să fie, admitem, dar nu oricum, ci cum vrem noi...Amorul incins dintre un elev şi-o profesoară, terminat recent in chip tragic şi despre care găsesc că mai curănd ar fi solicitat atenţia poliţiei şi/sau a justiţiei, face totuşi ca publicului larg să i se ceară să dea cu verdictul in ce priveşte categoriile de relaţii interzise.
Amorul incins dintre un elev şi-o profesoară, terminat recent in chip tragic şi despre care găsesc că mai curănd ar fi solicitat atenţia poliţiei şi/sau a justiţiei, face totuşi ca publicului larg să i se ceară să dea cu verdictul in ce priveşte categoriile de relaţii interzise.
Parte a publicului e oripilată de perspectiva in care tănărul elev ar fi fost ucis cu sănge rece de profesoară sau un apropiat al ei. Ca atare, judecata pe care o emite (partea respectivă de public) este că nu, "nu-i frumos" ca profesorii şi elevii să se pupe şi să facă sex. Avem insă de-a face cu o falsă problemă. Aici nu vorbim despre o relaţie universală elev-profesor in care etica spune că nu-i "gigea" să amesteci educaţia cu frichineala, ci despre un potenţial caz de crimă. Care, după cum bine ştim, se intămplă şi intre soţi legali, şi intre concubini, precum şi in cadrul oricărei specii de relaţie interumană, fie ea bazată pe sex sau nu. Aşa că să nu-ncurcăm oalele: respectiv pe cea a eticii şi pe cea a crimei comise cu sănge rece sau prin imprudenţă. Dacă totuşi ţinem morţiş ca astfel de relaţii să fie aspru condamnate, atunci propun să nu ne lăsăm pănă nu ii desfiinţăm şi pe profesorii care incă mai cred că educaţia se face cu biciul. Şi să auzim la tv nu doar de "elevul bătut de profesor" şi de ministerul care "a declanşat o anchetă", ci să auzim că profesorului i-a fost suspendat dreptul de practică, de pildă. Căci asta e tot un fel de relaţie fizică - de violenţă, ce-i drept, nu sexuală - care ar trebui interzisă.
UE. Printre altele, mai cred că mulţi uită că ne aflăm in Uniunea Europeană, unde discriminarea e considerată o josnicie condamnabilă penal. Şi am convingerea fermă că dacă in cadru instituţional un elev şi o elevă işi demonstrează, pe holuri, că se iubesc, pupăndu-se apăsat, nu-i mare bai. Dar dacă in acelaşi cadru instituţional doi elevi sau două eleve işi arată dragostea la fel - aceştia vor fi aspru pedepsiţi pentru că au decis să "deranjeze" morala instituţională cu homosexualitatea lor cu tot. Astfel, pentru ca toata lumea să ştie la ce să se aştepte, propun să scriem pe toate gardurile, următoarele: "Relaţiile sexuale intre elev şi profesor sunt strict interzise! In aceeaşi categorie intră şi necrofilia, şi zoofilia. De asemenea, nu promovăm afişarea inclinaţiilor homosexuale precum şi a celor sado-maso. Pe de altă parte, nu sancţionăm elevele care umblă cu bărbaţi ce le-ar putea fi taţi, deoarece nu avem dreptul să intrăm in viaţa privată a nimănui şi noi respectăm asta, fără doar şi poate. Aceasta este dovada!". Şi, in incheiere, vorba cuiva: "Iubiţi-vă mult!"
ANUŞKA - Obrăznicătura
"Mă cheamă Getuţa şi impreună cu soţul meu Nelu şi cu Ileana formăm familia Costache. Eu sunt şefă la un depozit de haine, iar soţul e mecanic auto. Ne-am cunoscut intr-o cărciumă, prin nişte prieteni care işi făceau ziua de naştere. Ileana, comoara ochilor noştri, o iubim mult şi o răsfăţăm. Mănăncă numai cartofi prăjiţi şi e foarte mofturoasă. Cănd eu mă uit la televizor Nelu şterge praful, că mie imi ies aşa, ca nişte bube roşii pe piele de la praf. La mama, care o să vină să stea aici, vreau să ii spun ca să nu il sune pe Nelu la prănz, că ia masa şi nu-i merge bine digestia, dacă e deranjat la telefon. Are un ulcer păcătos. Să nu pună izmenele albastre ai luâ soţuâ cu cămaşa mea roz, că se strică culorile la spălat." Cam aşa sună discursurile de prezentare ale candidaţilor la o emisiune de pe la noi, a cărei stupizenie substanţială mă văd nevoită să o remarc din nou. Am totuşi un motiv de incăntare, la care voi ajunge repede. In ultima emisiune pe care am urmărit-o cu maxim interes jurnalistic şi civic totodată, am intălnit o copilă răzgăiată, nevoită să suporte o mamă care işi invăţase propriii copii ce inseamnă respectul faţă de părinţi, pe alocuri cu bătaia, după spusele sale. Esenţial este că, la un moment dat, cănd mama-surogat, exasperată de tupeul copilului-imprumutat, ii replică răstit.
"Copiii mei nu fac aşa!", obrăznicătura o sancţionează drastic: "Da, dar eu nu sunt copilul tău!". Mă găndesc că poate realizatorii emisiunii, laolaltă cu protagoniştii, ar avea ceva de invăţat din remarca micuţei. Pe principiul "Oameni buni, treziţi-vă odată la realitate şi nu ne mai arătaţi la televizor intimităţile, chiloţii pregătiţi pentru bagaj, nu mai incercaţi să redaţi vizual putorile din casele unora sau ugerele murdare ale unor vaci nevinovate, obligate să dea lapte unor străini". Răzgăiala micuţei trebuia să rămănă la ea acasă.
Iar faptul că mintea ei fragedă a produs o astfel de remarcă ar trebui să fie cel puţin ingrijorător. Dacă nu pentru televiziuni, măcar pentru autoritatea tutelară. Nu?