O fostă gardă de corp ar putea fi şoferul unui automobil alb marca Fiat Uno care s-a aflat in tunelul de sub podul Alma din Paris in clipele premergătoare accidentului in care şi-a pierdut viaţa prinţesa Diana,
O fostă gardă de corp ar putea fi şoferul unui automobil alb marca Fiat Uno care s-a aflat in tunelul de sub podul Alma din Paris in clipele premergătoare accidentului in care şi-a pierdut viaţa prinţesa Diana, potrivit unor martori francezi audiaţi in cadrul anchetei judiciare, informează AFP, citat de Mediafax.
Georges şi Sabine Dauzonne au identificat, in fotografiile prezentate la audierea de luni din cadrul anchetei judiciare asupra morţii prinţesei Diana, fosta gardă de corp Le Van Thanh ca posibil şofer al automobilului care a ieşit din tunel după accident.
In jurul orei 00:30, pe 31 august 1997, George Dauzonne mergea cu maşina in apropiere de tunel şi a fost nevoit să incetinească pentru a evita un Fiat Uno de culoare albă, acelaşi tip de automobil deţinut de soacra sa.
Ancheta britanică a stabilit deja că maşina marca Mercedes care ii transporta pe Diana şi pe iubitul său, Dodi al-Fayed, a intrat in coliziune cu un automobil Fiat Uno de culoare albă chiar inainte de accident, dar această maşină nu a fost descoperită pănă acum.
Audiaţi separat, soţii Dauzonne l-au identificat in cinci dintre fotografiile prezentate de judecător pe Le Van Thanh ca posibil şofer al Fiat-ului. Printre aceste fotografii s-a numărat şi una realizată de fotograful francez James Andanson.
Mohamed al-Fayed, tatăl lui Dodi, a declarat in nenumărate rănduri că este "sigur" că Diana şi Dodi au fost asasinaţi de serviciile secrete britanice cu acordul prinţului Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a, pentru a impiedica o eventuală căsătorie a prinţesei cu un bărbat de religie musulmană. El l-a acuzat, de altfel, pe Andanson că a luat parte la acest complot. Corpul fotografului francez a fost descoperit in urmă cu şapte ani intr-o maşină incendiată, in sudul Franţei.
Dauzonne crede că şoferul maşinii Fiat Uno era beat, pentru că mergea in zigzag pe şosea. El a văzut cum şoferul şi-a aranjat oglinda retrovizoare din interiorul maşinii şi a părut "plictisit" de ceea ce vedea in spatele lui, in tunel.
Cei doi soţi Dauzonne au mai spus că in spatele maşinii stătea un căine de talie mare, care purta o bandană sau o botniţă. Soţii au subliniat, insă, că a trecut mult timp de la accident şi că este posibil ca memoria să-i inşele. Fosta gardă de corp posedă, de altfel, un căine Rottweiler şi un Fiat Uno de culoare roşie, care a fost revopsit in acea perioadă, dar nu se ştie dacă inainte sau după accident.
Ancheta desfăşurată de Scotland Yard a stabilit, la mijlocul lunii decembrie 2006, că moartea prinţesei Diana şi cea a lui Dodi al-Fayed a urmat unui "tragic accident", provocat de viteza excesivă cu care şoferul, aflat in stare de ebrietate, conducea maşina in care se aflau cei doi, in incercarea de a scăpa de paparazzi. In raport a fost evocat, fără a i se da numele, şoferul unui automobil Fiat Uno de culoare albă, care este proprietarul a doi căini Rottweiler. Potrivit raportului, poliţia franceză a eliminat acest element din anchetă pentru că automobilul nu prezenta urme de coliziune.
Tot in cadrul audierii de luni, un alt martor a declarat că şoferul maşinii in care şi-a găsit sfărşitul prinţesa Diana, Henri Paul, "s-a jucat cu paparazzi" şi se comporta ca un alcoolic. El a "incercat să creeze o atmosferă de tensiune şi aşteptare", discutănd cu paparazzi care urmăreau, in faţa Hotelului Ritz de la Paris, plecarea prinţesei şi a iubitului său, Dodi Al-Fayed, potrivit şoferului motocicletei folosite de paparazzo Romuald Rat, Stéphane Darmon. "Cred că dorea să ofere piste false fotografilor", a spus Darmon.
"Părea foarte vesel. Trebuie să vă mărturisesc că tatăl meu a fost alcoolic. Cănd l-am văzut pe Paul, el mi-a adus aminte de tatăl meu, ochii săi, comportamentul său, de aceea am crezut asta (că este alcoolic n.r.)".
Ancheta judiciară, care a inceput la 2 octombrie la Londra, trebuie să răspundă la patru intrebări importante: identitatea persoanelor decedate, locul decesului, momentul producerii decesului şi "modul in care au murit persoanele decedate". Ancheta, care ar putea dura şase luni, nu este un proces, nu are scopul de a acuza pe cineva şi nici de a condamna pe cineva.