Spital italian, loc de campare pentru imigranţii ilegali din România!

10:13 • Circa 500 de imigranţi, printre care şi români, s-au stabilit într-un pavilion dezafectat al celui mare spital din Italia, în mijlocul scanerelor abandonate şi a blocurilor operatorii, în pofida ameninţărilor de expulzare, relatează AFP.

MIZERIE. Pe una din străzile care mărginesc spitalul universitar Policlinico din Roma, o femeie împinge cu putere o poartă pe care o închide cu cheia în urma sa. Câţiva metri mai încolo ea intră într-o clădire salutând cele două persoane care păzesc intrarea. De mai multe săptămâni, persoanele care locuiesc ilegal din luna iunie în pavilionul secţiei de oncologie Regina Elena, închis pentru lucrări de restaurare în 1997, păzesc zona în ture a câtre patru ore "pentru a nu fi surprinşi de vizitatori indezirabili", mai exact poliţia care urmează să execute un ordin de evacuare emis acum câteva luni. În interior, pe culoarele cu pereţii zgâriaţi, uscătoarele pline de lenjerie umedă şi cărucioarele pentru copii stau lângă vechi cărucioare pentru invalizi şi saltele de paturi de spital. Uşile păstrează încă plăcuţele care dezvăluie nume de medici sau cel al secţiilor medicale. La parter, o uşă se deschide pentru a oferi priveliştea unui scaner şi tabloul său de control iar la etaj blocurile operatorii rămân neocupate, spre deosebire de fostele saloane pentru pacienţi care s-au dovedit primitoare.

POVEŞTI ADEVĂRATE. Ocupanţii salonului 225, Ovidiu şi Mirela, un cuplu de tineri români, au început prin a îndepărta tot ceea ce poate aminti de un salon de spital. Apoi şi-au instalat un pat, o comodă, o masă, un frigider, alături de o oglindă mare şi plante. "În cealaltă locuinţă în care am stat, eram 11 persoane într-o cameră, nu pot să vă descriu aici cel puţin avem o cameră doar pentru noi care poate fi încuiată cu cheia. Sperăm într-un viitor mai bun, dar este atât de greu de găsit de muncă", suspină Mirela, mângâindu-şi căţelul. Un etaj mai jos, Hugo, un imigrant columbian care a sosit în Italia în urmă cu zece ani, încălzeşte mâncarea pentru fiul său de nouă luni, într-o cameră strâmtă transfromată în bucătărie complet echipată. "Am sosit aici cu soţia şi copilul meu în urmă cu câteva luni, după ce am fost expulzaţi dintr-un alt loc în care stăteam ilegal. Facem în aşa fel încât să muncim fiecare câteva ore pe săptămână şi să încercăm să trăim cât mai demn posibil", a declarat el. "Atenţie, nu suntem un hotel!", subliniază Amerigo, locatar şi reprezentant al Acţiunii, una dintre cele trei asociaţii care militează pentru dreptul la locuinţă şi care apără drepturile locatarilor pavilionului. Nimic nu este lăsat la întâmplare în organizarea pavilionului. Menajul în zonele comune ale clădirii este asigurat pe rând, alături de supravegherea intrării în pavilion, fiecare semnând într-un registru şi precizând orele de intrare şi ieşire "din motive de securitate"."Fiecare trebuie să îşi facă partea de muncă, ne ajutăm reciproc, schimbăm servicii şi ne organizăm împreună. Cerem fiecăruia să îşi asume şi un angajament politic, să meargă la manifestaţii de exemplu", a explicat el. Şi nimeni nu va lipsi de la apelul de a rezista forţelor de ordine când vor veni să îi evacueze. Decât dacă alegerile locale din Roma, programate să aibă loc la jumătatea lunii aprilie, le va oferi mult sperata linişte.