Zâna măseluţă din chiuvetă

Conform statisticilor, suntem un popor aflat în duşmănie cu săpunul şi cu sora lui, pasta de dinţi. De vină sunt poate şi reclamele (să nu-mi spuneţi că ele nu ajung la cei în cau­ză, orice casă din chirpici are acum pa­rabolica prinsă-n balegă). Publicitatea nu ne îndeamnă să ne spălăm, pur şi simplu, dinţii, pentru a-nlătura restu­rile de mâncare - sursa cariilor şi a du­re­rilor cumplite, aghezmuite cu ţuică -, publicitatea ne îmbie cu canini mai albi, cu un smalţ mai puternic, cu o respiraţie parfumată. Un moft, în viziunea telespectatorului cu halenă, care vede pe­riuţa de dinţi doar pe micul ecran. În advertising, spălatul incisivilor a fost transformat, dintr-o regulă de bază a igie­nei, într-o sofisticată operaţiune es­te­tică, având drept scop perfecţiunea. Dan­tura încă înfiptă în maxilar trebuie să fie impecabilă, la fel şi proteza ce clăn­ţăne-n pahar. Pentru asta a fost in­ven­tată doamna Corega, un capsator uman ce crănţăne mere, nuci, pâine cu coajă crocantă (între pauzele publici­ta­re, compostează bilete în RATB). Lipici pentru dinţi. Pentru plăci, gresie şi faian­ţă, pentru molarii căzuţi în chiuve­tă.

Nici o reclamă, nici măcar cea cu căpăţâna care mănâncă pufuleţi, n-a reuşit să-mi arunce ficatul în flic-flac, precum spotul la Paradontox. E povestea unei chiuvete albe, a fundului ei prevăzut cu sifon de scurgere pe lângă care zilnic cineva flegmează puternic. Sputa e la fel de mare ca rozeta sifonului şi se lipeşte cu zgomot de ceramică. În prima zi, pe ea e titrat "Îţi sângerează". Da, bila. De scârbă, cineva scuipă cu nesimţire pe ecranul televizorului meu... Scuipatul se scurge, gelatinos, spre canalizare. A doua zi, un nou mesaj pe flegmă: "gingiile...". Aduce a înjurătură, "noroc" că vine un nou scuipat, cu dezlegarea: "Când te speli pe dinţi?...". Păi, dacă foloseşti periuţa din reclamă, una cu peri albi, din plastic, cred că sângerează. Aşa cum ţi-ar sângera călcâiele frecate cu glaspapir... Vocea din off e de altă părere: "Sângerarea gingivală este unul din primele semne ale îmbolnăvirii gingiei (scuipatul se scurge, încetişor, spre unde-i este locul). Cauza principală a căderii dinţilor". Demonstrativ, în chiuvetă cade o măsea. Cu tot cu rădăcină. Aşa, ca o prună coaptă. Sau ca o coajă de sămânţă din gura lui Piersic când vorbeşte despre diridai. De fiecare dată când văd reclama, mă întreb cine-i suferindul care se spală pe dinţi. Nu-i văd faţa, doar chiuveta. Şi măseaua. A renunţat definitiv, între timp, la lumea asta, la hrana solidă, supravieţuieşte din perfuzii sau a devenit fan Corega? Din răzbunare, îmi place să cred că în faţa chiuvetei primitoare de măsele e stupida care trebuie să-şi albească dinţii, pentru că peste şapte zile o cere de nevastă. Şi-mi imaginez gura ei ştirbă când spune "da". Cine-o mai ia de soţie?! Poate ciudatul care face reclamă la "Listerine" agitând, muncitoreşte, în gură un dezinfectant numit "bomba împotriva bacteriilor". El are ochii bulbucaţi, iar recipientul cu apă de gură din mâna lui - fitilul aprins. 99% dintre bacterii mor, ne anunţă creativii. Ca în vasul de WC, nu? Cavitatea bucală a ciudatului va deveni la fel de sigură precum o sală de operaţie. Ca gura unui mort injectat cu formol. Sună ciudat de aseptic... chiar vrei să-ţi moară la intrare toate bacteriile? Ş-alea bune - bune, care ajută la digerarea alimentelor? Data viitoare vorbim despre publicitatea care corupe minori.