Lupte crancene in Oceanul Arctic
Marti, 5 mai.
Ieri ca si toata noaptea precedenta, a plouat intruna. E o nenorocire! A cazut si grindina, a cazut si la Breasta, dar n-a facut stricaciuni.
Zilele trecute au fost lupte crancene in Oceanul Arctic, in regiunea coastelor Norvegiei si Murmanskului. Ca sa satisfaca cererile sovietice, insistente, englezii au reinceput sa trimita armament prin Murmansk, a doua cale de acces in Rusia, cea prin Oceanul Indian, Golful Persic si Iran fiind prea lunga si prea anevoioasa. Un convoi de vase incarcate, escortat de forte importante navale a fost semnalat Comandamentului german care l-a atacat cu submarine, cu vase de suprafata si cu avioane. Lupta a fost grea, marea fiind foarte agitata de furtuna si a durat cateva zile, pe o proasta vizibilitate. Cu toate acestea, succesul nemtilor a fost deplin.
Pentru a se apara, vasele de transport engleze s- au imprastiat, iar navele de razboi s-au concentrat in lupta impotriva si celor germane. Un crucisator britanic de 10.000 tone a fost torpilat, 1 scufundat, cateva distrugatoare britanice si unul german au fost grav avariate. Patru vase de transport englez, cu un tonaj total de 18.500 tone (unul de 6.500) au fost scufundate, 3 vase, tot britanice (de transport) sunt considerate ca pierdute si alte cateva lovite de torpile au fost grav avariate.
Pentru cei care s-ar intreba daca n-ar fi mai simplu sa se faca un efort pentru cucerirea portului Murmansk, Comandamentul german explica ca luptele in jurul Murmanskului sunt aproape imposibile: noroiul pe drumuri e de 1 metru, asa incat barnele si pietrisul asezate asta-toamna pe ele nu mai sunt de nici un folos. Oamenii intra pe camp pana la mijloc in namol si nu pot inainta. Pacostea lui Dumnezeu e mai mare ca a oamenilor: Pronia Cereasca s-a pus cu bolsevicii!
Nemtii dezmint categoric atacurile — reusite — pe care rusii le-ar fi dat, dupa emisiunile radiofonice engleze, in partea de sud a frontului, spre Taganrog si in Crimeea. Insasi Radio-Moscova recunoaste ca in sectorul de Sud al frontului n-au mai fost lupte din cauza vremii rele si a starii drumurilor, absolut impracticabile...
De la 26 aprilie la 2 mai, nemtii au distrus 185 de avioane sovietice. Japonezii continua inaintarile lor in Birmania, la nord de Mandalay si la nord-est de Lashio.
E al 19-lea crucisator britanic scufundat de la inceputul razboiului.
Cu toate stirile bune, e ceva in aer care ma ingrijoreaza. Poate sa fie si o impresie gresita, datorita misterului care continua sa invaluiasca cererea de depline puteri judiciare pentru Führer si hotararile luate la Salzburg in intrevederea dintre Hitler si Mussolini. Datorita si rodomontadelor de la Berlin care ne-a obisnuit pana acum cu fapte, nu cu interpretari, in materie de succese. Ori, toata presa germana face mare zgomot in jurul marilor infrangeri suferite de Anglia in ultima vreme si le enumera, pe numere:
1) Prabusirea campaniei impotriva Italiei;
2) Intarirea colaborarii intre Germania si Italia dupa intrevederea de la Salzburg (?);
3) Atacurile de represalii in Anglia;
4) Zadarnicirea iluziei unui al doilea front;
5) Victoria japonezilor de la Mandalay;
6) Succesul Guvernului japonez in alegeri;
7) Hotararea Congresului pan-indian pentru infaptuirea imediata a independentei Indiilor.
Afara de ocuparea orasului Mandalay, e exagerat sa se vorbeasca de infrangeri grave ale Angliei pe temeiul celor enumerate mai sus. Insucces, da — infrangeri grave, nu. E aci un 'bounage de crane' cu care nemtii nu s-au indeletnicit pana acum... Sa fie o incercare de a acoperi dificultati pe care nu le banuim? Dea Dumnezeu sa nu fie asa si 'impresia' mea sa ramana 'o reactie' a nervilor mei zdruncinati...
Se vorbeste despre o descindere a lui Roosevelt la Londra. La Washington, stirea, lansata de presa, se dezminte...
Turcii au luat masuri severe la granita lor dinspre Caukaz, Iran si Irak. Toate posturile militare au fost intarite...
Procesul atentatului impotriva lui Papen, reincepe maine, 6 mai.
'Saptamana universitara' a fost inaugurata ieri in Aula cea mare a Facultatii de Medicina. Discursuri numeroase si plicticoase. A vorbit, natural, dl Ica 'dragilor sai studenti', ca sa nu le spuna nimic. Dintr-o simpla privire a cuvantarii lui — caci n-am avut curajul sa o citesc —
imi sar in ochi 'blanda intelegere a Doamnei Antonescu', 'saptamana universitara e un semn', 'sa zidim o stanca', 'noul Stat roman e un stat biologic (sic)' — si alte frumuseti. A vorbit si d-na Rica si a oferit studentilor in numele Consiliului de Patronaj o cabana (?)... Au peltetuit si Petrovici si Hulubei, si cativa profesori si studenti. In fine, delir, platitudine si sinceritate...
Azi incep sporturile...
(continuarea in numarul urmator)