Planete conectate la internet

În caz că "omuleţii” îşi fac apariţia, ne-or trimite şi mail-uri

Pe Terra nu s-au împlinit încă profeţiile lui Jobs şi Gates cu locuinţele şi calculatoarele personale şi nici măcar electrificarea nu a trecut prin toate comunităţile umane. Mai sunt şi cazuri excepţionale, precum România, în care licitaţiile care vizează conectarea şcolilor la internet sunt contestate şi blocate în urma unor acuzaţii privind "caiete de sarcini cu dedicaţie".

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă îşi văd mai departe de proiecte, cercetări şi fondurile puse la dispoziţie şi reuşesc să împingă sistemele de comunicaţii online către Lună şi Marte.

Iată că NASA şI ESA (Agenţia Spaţială Europeană) au reuşit să asigure o reţea perfect funcţională între ISS (Staţia Spaţială Internaţională) şI o maşină-robot aflată în Germania, prin intermediul tehnologiei  Disruption-Tolerant Networking (DTN). Reţeaua DTN a fost testată cu succes de NASA încă din 2008. Inginerii au transmis zeci de imagini în spaţiu, de la şi înspre o navetă NASA. Iată că acum s-a realizat cu succes comunicaţia de pe ISS. Proiectul DTN a fost promovat si susţinut şi de Vint Cerf, unul din părinţii internetului (terestru). Acest ultim test va fi rapid mutat către o altă destinaţie: planeta Marte.

Pierderea în mod repetat a comunicaţiilor cu robotul Curiosity, aflat pe Marte din luna august, i-a determinat pe ingineri să încerce folosirea tehnologiei DTN. Pe scurt,  Delay/Disruption-Tolerant Networking se bazează pe un sistem de comunicatii în "noduri”. Un eventual "delay”, o perturbare în transmiterea pachetului de date face ca totul să fie stocat într-un punct al reţelei. Odată ce funcţionarea reţelei este reluată, pachetul de date reia calatoria din acel nod. O astfel de tehnologie asigură că datele nu sunt pierdute şI sunt împinse către destinaţie. În actuala reţea terestră, o astfel de întrerupere presupune ca întregul pachet de date să fie retransmis sau datele să fie pierdute.

"Ori DTN are această toleranţă la astfel de probleme şI asta e ideea – trebuie să fie mai robustă pe aceste distanţe şI pe acest tip de reţele despre care vorbim”, a declarat Kim Nergaard (Esa) pentru BBC news.

Curiosity, misiune pe Marte

Robotul Curiosity a ajuns pe planeta Marte în data de 6 august. Roverul a fost lansat de la baza spatiala Cape Canaveral din Florida, fiind dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu (900 kilograme) şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă. Curiosity este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimisi pe Marte, Spirit si Opportunity, si este echipat cu 10 instrumente stiintifice. Este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de inalta definitie si un dispozitiv cu laser care îi permite sa analizeze tintele aflate la o distanta de pana la sapte metri. Posedă şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor - o premieră pentru misiunile de pe Marte. Esantioanele recoltate sunt înmagazinate într-unul dintre cele doua laboratoare din interiorul robotului, unde sunt analizate, alte instrumente monitoriza mediul înconjurător.

De asemenea, măsoară şi radiatiile care pot sa afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune si de o statie meteo.