Alternative genetice

Un profesor american a venit în România pentru a le vorbi oamenilor de ştiinţă de la noi despre posibilele beneficii ale ingineriei genetice

Prezenţa la Bucureşti a doctorului Peter Gregory, consultant şi profesor în cadrul Catedrei de Ameliorare şi Genetică Vegetală de la Universitatea Cornell din SUA, a adunat în faţa Centrului cultural american din Capitală mai mulţi reprezentanţi ai Greenpeace România, care au oferit participanţilor la masa rotundă pastile "AntiCorp", ca remediu de urgenţă pentru oamenii de ştiinţă împotriva presiunii producătorilor de organisme modificate genetic (OMG).

ALTERNATIVĂ. Într-un cadru restrîns format din membri ai Comisiei de Securitate Biologică, reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii şi Mediului, ai Parlamentului României, ai fermierilor şi ai presei, profesorul Gregory a vorbit despre importanţa şi viitorul rol al bioingineriei, precum şi despre aplicabilitatea ei pe teritoriul ţării noastre.

"Bioingineria poate fi o cale foarte rapidă şi eficientă pentru producţia culturilor", a declarat, la începutul prezentării sale, invitatul de peste Ocean. El a insistat pe parcursul discursului asupra faptului că ingineria genetică poate reprezenta o alternativă la creşterea clasică sau convenţională a plantelor, prin adăugarea selectivă a unei caracteristici genetice din orice sursă fără includerea unor gene nedorite. Raportat la România, bioingineria este importantă în opinia specialistului, pentru că ea "poate fi folosită ca un instrument pentru creşterea producţiei recoltelor, poate oferi rezistenţă la pestă, la secetă ş.a. poate reduce costurile fermierilor şi preţurile alimentelor şi reprezintă totodată o soluţie la schimbările climatice, la criza alimentelor din lumea-ntreagă, la ritmul de creştere al populaţiei la nivel global etc".

Solicitat să comenteze un recent raport comandat de ONU Grupului internaţional de evaluare a ştiinţelor agricole şi dezvoltarea tehnologiei (IAASTD) şi dat publicităţii în aprilie 2008 şi care spune, între altele, că OMG nu reprezintă o soluţie la criza alimentară, Gregory a afirmat că "biotehnologia nu poate rezolva singură" această criză globală: "Biotehnologia reprezintă un instrument care, alături de alte instrumente, poate fi de ajutor pentru rezolvarea acestei probleme". În opinia expertului american, culturile obţinute prin bioinginerie sînt instrumente care fac parte din "trusa" biotehnologiei, alături de culturile de ţesuturi, de ameliorările asistate molecular, de genomică şi bioinformatică, de "trusele de diagnosticare a bolilor culturilor şi animalelor şi altele.

În contextul cercetării agricole, "nu consider biotehnologia ca fiind un panaceu, ci ca pe un complement la abordarea convenţională şi organică a agriculturii. Cred că biotehnologia ar trebui folosită doar atunci cînd alte tehnologii nu sînt disponibile sau durează prea mult sau sînt prea costisitoare", a mai spus Gregory.

ÎN ROMÂNIA. Pentru a da consistenţă mesajului cu care a fost trimis în România, americanul a vorbit evlavios la adresa fermierilor din Slobozia şi Brăila, pe care i-a vizitat săptămîna trecută şi care i-au împărtăşit îngrijorarea pierderii culturilor de soia modificată genetic o dată cu integrarea României în Uniunea Europeană. Într-o intervenţie ulterioară pe acest subiect, profesorul doctor Elena Badea de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului a ţinut să remarce "tristeţea, durerea fermierilor din cauza pierderii acestei tehnologii. Am aflat cu stupoare că aproape nu se mai cultivă soia în România. Cultura de soia convenţională nu e profitabilă. Cred că va mai dura ani pînă cînd vom avea din nou acces la această cultură".

Mesajul americanului a fost însă unul clar, îmbrăcat în cuvinte frumoase şi acoperit de aplauze: "Folosiţi-o sau o pierdeţi", referindu-se la tehnologia modificărilor genetice. În aşteptarea unei evaluări pe care Comisia română de Securitate Biologică urmează să o prezinte Ministerului Mediului, partenerii din Statele Unite încearcă din răsputeri să nu piardă controlul asupra pieţei şi pămîntului agricol din ţara noastră. Rigiditatea cu care companiile americane de profil sînt tratate în Europa – în speţă de Franţa, care a interzis în ianuarie 2008 cultivarea porumbului modificat genetic MON810 prin activarea clauzei de salvgardare (deoarece acest porumb prezintă riscuri semnificative pentru mediu) – este unul dintre motivele pentru care campania de lobby a americanilor se află astăzi în plină desfăşurare şi se adresează exclusiv celor interesaţi şi susţinătorilor ingineriei genetice. Franţa a invocat, în decizia sa, dovezi ştiinţifice. La fel s-a întîmplat şi în cazul Austriei, Ungariei, Greciei şi Poloniei. Iar, în martie 2008, ministrul Mediului, Attila Korodi, declara că studiile ştiinţifice folosite de statele europene "ridică serioase semne de întrebare cu privire la siguranţa MON810 pentru mediu şi sănătate(...). Avem mari semne de întrebare cu privire la cultivarea acestui soi şi nu putem fi, în aceste condiţii, în favoarea cultivării lui".

Anticorp

Reprezentanţii Greenpeace au înmînat invitaţilor la Centrul cultural american cîte o cutie de carton pe care scrie AntiCorp şi care reprezintă "un remediu de urgenţă pentru membrii Comisiei de Securitate Biologică". În prospectul "medicamentului" se arată că "pacienţii" care au nevoie de AntiCorp sînt cei expuşi la virusul Bacillus Biotechnologicus şi care suferă de "influenţe puternice din partea companiilor agro-chimice atunci cînd vine vorba de aprobarea organismelor modificate genetic". Greenpeace a declanşat, în urmă cu mai mulţi ani, o campanie împotriva susţinătorilor organismelor modificate genetic şi avertizează asupra riscurilor pentru mediu şi sănătate ce decurg din utlizarea acestora. Încă de la începutul campaniei, ecologiştii de la Greenpeace au cerut în permanenţă autorităţilor de la Bucureşti să adopte o poziţie precuată în privinţa acestor culturi, interzicîndu-le pînă cînd acestea vor fi considerate sigure.

Situaţie

În timpul reuniunii s-a vehiculat suma de circa 300 de milioane de euro, reprezentînd pierderile înregistrate în 2006 de România după eliminarea, din cultură, a soiei MG. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2006 România a produs soia (MG şi convenţională) de 53 de milioane de euro. După interzicerea soiei MG, recoltele de soia convenţională au fost slabe în 2007 cu precădere din cauza secetei, dar, chiar şi aşa, producţia a fost de 17 milioane de euro. În ceea ce priveşte porumbul MON810, care se cultivă astăzi în România, cercetătorii susţin că această plantă MG "va căpăta un interes deosebit în regiunile în care atacul dăunătorului este foarte mare şi depăşeşte pragul economic". MON810 a fost creat pentru a rezista la atacul viermelui sfredelitor al porumbului, care nu apare decît ocazional şi doar în unele zone ale României. Dar noi avem soiuri neaoşe de porumb nemodificat genetic (Danubiu,Granit, Fulger, Palatin, Fundulea 365) care, printre altele, combat cu succes şi acest vierme.