"Băieţii răi" suferă de tulburări psihice

Tinerii care consumă droguri, comit acte an­tisociale şi încalcă legea nu ac­ţionează ast­fel doar pentru a-şi crea o re­putaţie de "bă­ieţi duri". Potrivit unor studii recente des­făşurate la  Facultatea de Me­dicină din Co­lo­rado, mulţi dintre ei suferă de tulburări psihice.

"AMINTIRI DIN COPILĂRIE". Reacţiile înregistrate la nivel cerebral faţă de o serie de recompense sau pedepse primite de adolescenţi de la părinţi îi determină pe cei dintâi să se conformeze, cu timpul, regu­lilor de comportament social.

Potrivit lui Thoms Crow­ley, psihiatru în cadrul instituţiei de învăţământ menţionate, în cazul "băieţilor răi" refuzul acestora de a adopta un comportament social demn se dato­rează unor "defecţiuni" intervenite în funcţionarea creie­ru­lui.

Oamenii de ştiinţă au concluzio­nat că respectivele tulburări îi împiedică pe adolescenţii recalcitranţi să se conformeze regulilor de comportament social, determi­nându-i deseori să se îndrepte spre consu­mul de droguri şi comiterea unor acte antisociale.

JOCURI-TEST. Cercetători de la Universitatea Colorado şi de la Universitatea Maryland au efectuat un studiu asupra unui eşantion format din 20 de tineri, care, în medie, beneficiaseră de eliberarea condiţio­na­tă pentru o perioadă de 139 de zile în ultimele şase luni.

Nu mai puţin de 19 dintre subiecţi manifestau tulburări de comportament, în timp ce toţi 20 consumau substanţe interzise. Totuşi, pentru o perioadă de cinci săptămâni, pe întreaga durată desfă­şu­rării studiului, ei au fost convinşi să se abţină.

Comportamentul membrilor grupului respectiv a fost comparat cu cel al altor 20 de tineri care nu comiteau acte antisociale şi nu consumau droguri, dar care aparţineau aceleiaşi categorii de vârstă, erau de aceeaşi naţionalitate şi locuiau în cartiere vecine.

Toţi cei 40 de subiecţi au fost rugaţi să parti­ci­pe la jocuri pe calculator cu un grad spo­rit de risc ce le dădeau posibilitatea să adopte o atitudine precaută sau una ris­can­tă. Dacă participanţii apăsau butonul din stânga, câş­tigau întotdeauna un cent. Dacă apăsau bu­tonul din dreapta, puteau câştiga cinci cenţi sau pierde zece cenţi.

Parado­xal, numă­rul apăsărilor butonului cu grad sporit de risc era egal pentru membrii am­belor gru­puri. Potrivit specialiştilor, feno­menul se da­torează faptului că jocul respectiv îi obliga pe participanţi să gândească timp de câteva secunde înainte de a apăsa unul dintre butoane.

"INSENSIBILITATE". Autorii studiului au remarcat existenţa unor deosebiri esen­ţiale în activitatea cerebrală a membrilor celor două grupuri.  Specialiştii au analizat care regiune cerebrală este cea mai activă în timpul participării la jocuri,  utilizând în acest scop o metodă ce avea la bază imagini obţinute pe baza procesului numit Rezonan­ţă Magnetică Funcţională.

În mod normal, o zonă a creierului numită "Cortex Cingulat Anterior" controlează modificările interveni­te în Regiunea "pedepselor şi a recompen­se­lor", expediind informaţiiile primite într-o altă regiune cerebrală, "Cortexul Dorsolate­ral Prefrontal". Acesta coordonează alege­rea de o persoană a unui anumit tip de compor­ta­ment dintre mai multe alternative.

În pro­cesul adoptării unor decizii, băieţii care manifestă un comportament antisocial prezintă o activitate cerebrală mai slabă decât cea normală în ambele regiuni amintite, dar şi în alte zone implicate în adoptarea deciziilor. Pe de altă parte, "băieţii răi" nu aveau nici o regiune activă.

Potri­vit unor studii pe aceeaşi temă, indivizii cu un comportament antisocial suferă de "disforie", afecţiune ce se manifestă printr-o stare avansată de tristeţe şi anxietate. Ei demonstrează o "insensibilitate faţă de re­compensă". În timpul jocului, creierul lor înregistra mai puţine reacţii la nivel cerebral decât în cazul băieţilor buni. "Răii" manifestă o "hipersensibilitate faţă de greşeli" ce  determină un răspuns mai intens. Acesta se poate manifesta printr-o duritate sporită faţă de cea a invizilor "buni".