Călătoria pe Marte, un succes

Comunitatea stiintifica a asteptat cu sufletul la gura ziua de 4 noiembrie, cand s-a deschis trapa 'navetei' la bor­dul careia s-au aflat cinci as­tronauti europeni si unul chinez, trimisi intr-o misiune spectaculoasa 'pe Marte'. In fapt, aceasta a fost o simulare. Demarata in noiembrie 2007. O incercare a omenirii de a-si testa limitele psihice, fizice, fiziolo­gice etc. in conditii extrem de dificile pentru o fiinta atat de fragila, cum este omul.

Realizat de Agentia Spatiala Europeana (ESA) si Institutul pentru Biomedicina din Federatia Rusa, experimentul Mars500 a fost impartit in trei sectiuni. Intre 15 si 27 noiembrie 2007 s-a incercat testarea echipamentelor, a instalatiilor si a procedurilor operationale necesare pentru o calatorie spre Planeta Rosie. A doua etapa s-a derulat pe parcursul a 105 zile, intre 31 martie si 14 iulie 2009, si a constat in izolarea a sase astronauti voluntari intr-un 'vehicul spatial' amplasat undeva langa Moscova. Al treilea stadiu a inceput in iunie 2010, a durat 520 de zile si s-a incheiat astazi, 4 noiembrie.

Pentru ultima etapa, care s-a desfasurat la o periferie a Moscovei, au fost selectati sase astronauti vo­luntari, fiecare cu cate o specializare (inclusiv in medicina, inginerie, biologie, tehnica de calcul). In iunie 2010, ei au fost inchisi intr-o camera de izolare, amenajata intocmai unei capsule de navigatie. In acest spatiu au avut nu doar contact personal unii cu altii, dar si contact prin voce cu 'centrul de comanda' simulat si cu fami­lia si prietenii, asa cum se in­tampla in mod normal intr-o mi­siu­ne spatiala reala. Pentru a fi cat mai aproape de realitate, in timpul comunicatiilor s-a creat o intarziere de 20 de minute si echipajul a primit o dieta identica aproape cu cea utilizata pentru Statia Spatiala Internationala (ISS). Totodata, 'astronautilor' li s-a permis sa aduca la bord un obiect personal, asa cum se intampla in misiunile spatiale din realitate. Dat fiind ca nu au avut voie sa paraseasca 'naveta', cei sase au fost nevoiti sa-si dramuiasca singuri portiile de mancare, sa-si mo­nitorizeze starea de sanatate, sa controleze consumul altor resurse, sa realizeze investigatii stiintifice etc. Au fost totodata simulate situatii de urgenta pentru a determina efectul unei scaderi a capacitatii de munca sau de boala, precum si eventuale nereguli ale sistemelor de la bord si echipamentelor.

Cand a sosit momentul mult-asteptat al trimiterii unei capsule pe suprafata martiana, echipajul a fost impartit in doua grupuri de cate trei persoane. In timp ce un grup 'cobora' pe Planeta Rosie, celalalt inchidea trapa si se bloca inauntru. Modulul a fost redeschis numai dupa ce grupul 'din teren' s-a intors din 'misiune'. Apoi 'naveta' – formata din ca­mera de izolare, un modul medical, unul cu spatii de odihna, simulatorul de coborare, un spatiu de depozitare si de baie – s-a indreptat inapoi spre casa.

Acum, la finalul experimentului, comunitatea stiintifica jubileaza. A fost un real succes. 'Da, un echipaj uman poate supravietui izolarii inevitabile pentru o misiune catre Marte si inapoi. Psihologic este posibil acest lucru', este de parere Patrik Sundblad, specialist in cadrul ESA. Cei sase membri ai echipajului 'au avut zile si bune, si rele, dar era de asteptat. In fapt, noi am anticipat ca vor exista mai multe probleme, dar, surprinzator, echipajul s-a descurcat bine', a adaugat expertul. Experimentul derulat la periferia Mosco­vei le-a oferit cercetatorilor sansa de a explora aspecte legate de adaptarea individuala si sociala in conditii de izolare.

Adaptarea psihologica este unul dintre cele mai importante aspecte pe care le presupune o calatorie in spatiu pe termen lung – mult mai lung fata de cele efectuate pana acum (cu exceptia misiunilor de sase luni de pe ISS). In cadrul proiectului Mars500 au fost eva­luate perceptia echipajului (in parte si in grup) la constrangerile de mediu; capacitatea de recuperare, mai ales dupa un episod de stres acut; evolutia relatiilor interpersonale, cu accent pe coeziunea echipajului, tensiuni interpersonale sau chiar conflicte; eficienta comunicatiilor lor in conditii diferite etc.

O astfel de mi­siune de anvergura, cum este o calatorie spre Marte, care dureaza aproximativ noua luni, va avea succes doar daca astronautii de la bord sunt pregatiti psihic si fizic. Felul in care astronautii gestioneaza situatii de imponderabilitate, de radiatii sau de alti factori specifici care se regasesc in spatiu este deja testat de ani in sir la bordul ISS. Mars500 face parte din efortul comunitatii stiintifice inter­nationale de pregatire a misiunilor de explorare umana.