Catedrala încercată

De patru ani, călugării de la Mînăstirea Hilandar de pe Muntele Athos încearcă să restaureze ctitoria despotului Ştefan Nemania din 1198, mistuită de un foc teribil în 2004.

De patru ani, călugării de la Mînăstirea Hilandar de pe Muntele Athos încearcă să restaureze ctitoria despotului Ştefan Nemania din 1198, mistuită de un foc teribil în 2004.

În dimineaţa zilei de 3 martie 2004, explozia unui boiler electric a provocat un incendiu uriaş la Mînăstirea Hilandar (avînd hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică"), singurul lăcaş religios sîrb de pe Muntele Athos din Grecia. Lemnul din care era construită mare parte a acestei catedrale împărăteşti s-a aprins imediat şi a ars pînă la temelii. Aproximativ 50% dintre corpurile de clădiri s-au făcut atunci una cu pămîntul. Majoritatea zidurilor Hilandarului au suferit pagube majore, multe chilii au fost cuprinse de flăcări, acoperişurile s-au prăbuşit, iar podelele au fost distruse. Patru capele au fost afectate, dar Biserica Mînăstirii Hilandar şi cele mai vechi construcţii au reuşit să rămînă în picioare.

DUPĂ PATRU ANI... Au trecut însă patru ani de la focul care l-a mîhnit pe Dumnezeu. Călugării nu au stat cu mîinile în sîn, scrie publicaţia The Art Newspaper. De fapt, solidaritatea a fost uimitoare – de la 25 de călugări care locuiau aici în 2004, numărul lor a ajuns astăzi la 40.

În 2005 şi 2006 a fost restaurată infrastructura de bază şi Trezoreria construită în 1970. Anul trecut au fost încheiate lucrările de reconstruire a încăperii unde au loc întîlnirile sinodului monastic. În prezent se lucrează la renovarea celui mai mare corp de clădire. Lucrările pe acest segment au început în septembrie 2006 şi urmează să fie finalizate în 2010. În februarie 2008, a demarat etapa de reconstrucţie a capelei Sfîntului Nicholas, ai cărei piloni de susţinere au fost grav afectaţi de incendiu. Plafonul a căzut, iar ferestrele, uşile şi scaunele au fost transformate în cenuşă. La fel s-a întîmplat cu un perete cu icoane şi cu iconostasul, dar şi cu frescele realizate pe capelă de către călugărul Danilo în 1667, care s-au pierdut în foc. (A.A.)

ŢĂRILE ROMĂNE
Mînăstirea a fost ctitorită în 1198 de către despotul Ştefan Nemania (călugărit ulterior sub numele de Simeon), pe locul unui schit vechi. În secolul al XV-lea, a început să fie restaurată. După ce Serbia a ajuns sub ocupaţie otomană, între 1517 şi 1645, domnitorii Ţărilor Române Neagoe Basarab, Vlad Vintilă, Mihnea Turcitul şi Matei Basarab au trimis, fiecare în parte, între 7.000 şi 15.000 de aspri la Hilandar, pentru cheltuieli de renovare.

COSTURI
Costurile totale ale restaurării, demarate în 2004, au fost estimate la 25 de milioane de euro. Pentru lucrări, care ar urma să fie finalizate în 2014, au oferit bani şi donatori particulari, între care prinţul Charles al Marii Britanii. Serbia a trimis la mînăstirea de la Muntele Athos 10 milioane de euro, guvernul grec a asigurat 2 milioane, iar alte 2 milioane au fost asigurate de Biserica Ortodoxă Sîrbă, scrie ediţia online a publicaţiei The Art Newspaper.