Cheia lumilor

Dicţionar: un cuvînt nesuferit elevilor, cărora, de obicei, le aminteşte doar de orele de "toceală" năucitore. Abia mai tîrziu, şi doar puţini dintre ei, înţeleg că, de fapt, Dicţionarul, de orice fel ar fi el, este o cheie care le deshide în faţa ochilor o lume întreagă.

Dicţionar: un cuvînt nesuferit elevilor, cărora, de obicei, le aminteşte doar de orele de "toceală" năucitore. Abia mai tîrziu, şi doar puţini dintre ei, înţeleg că, de fapt, Dicţionarul, de orice fel ar fi el, este o cheie care le deshide în faţa ochilor o lume întreagă. Iar cînd acea lume este una îndepărtată şi exoti­că, "Cheia" devine cu adevărat importantă. Acum, foarte puţini sînt cei care mai ştiu că primul Dicţionar al limbii Tibetane a fost acătuit de Sandor Csoma Korosi, filolog excepţional care acum două secole a plecat din Ardeal şi a ajuns tocmai pe "Acoperişul Lumii". Cînd a pornit la drum, vorbea 13 limbi de largă circulaţie. La sfîrşitul vieţii, cunoştea douăzeci. Şi-a început studiile la Aiud, iar apoi le-a continuat în alte centre culturale europene celebre. Ajuns în floarea vîrstei, a pornit în lume decis să descopere ori­ginile asiatice ale poporului său, pe care-l credea înrudit cu Uigurii. Poate că unii văd în asta expresia unui soi de naţionalism. Nimic mai fals! Korosi nu a fost nicidecum un fanatic naţiona­list. A fost, aşa cum se prezenta el însuşi, doar un "Siculo-Hungrois de Transylvanie" plecat în lume ca să-şi afle rădăcinile. Îl putem condamna pentru asta? Bineînţeles că nu. Peste doar cîteva decenii, un alt visător, românul transilvănean "Badea Cîrţan", a plecat la Roma pe jos, ca să-şi vadă strămoşii imortalizaţi pe Columna lui Traian. Deosebirea dintre cei doi pelerini este că, pentru a-şi împlini visul, Csoma Korosi a traversat adeseori ţinuturi aproape sălbatice, mult dincolo de marginea lumii "civilizate". Se spune că "socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg". Korosi a tăiat lumea în două sperînd să elucideze un aspect obscur al istoriei neamului său. Asta a fost pentru el "socoteala de acasă". Care nu s-a potrivit cu "cea din tîrg", iar el nu apucat să elucideze filiaţia "Uigur-Ungar". Dar asta nu mai are acum nici o importanţă. Prin opera sa excepţională, Csoma a adus Europei "Cheia" filologică cea mai potrivită pentru a deschide excepţionala civilizaţie tibetană. "Essay towards a Dictionary Tibetan and English" şi "A Grammar of the Tibetan Language in English", "Dicţionarul" şi "Gramatica" sînt şi acum lucrări de referinţă. Dacă le adăugăm şi "Mahavyutpatti", un dicţi­onar monumental în care sînt prezentate, în limbile tibetană, sanskrită şi engleză, expresiile spe­cifice budismului, plus studiile legate de cultura Tibetului, obţinem imaginea unei opere excep­ţionale, care s-a constutit într-o adevărată "pun­te" între civilizaţiile Europei şi Extremul Orient.