Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Egiptul ar putea decide în curând aprobarea unei legi ce priveşte drepturile de autor asupra monumentelor de patrimoniu. Ceea ce e neobişnuit la noua lege este faptul că aceasta va fi aplicată în cazul antichităţilor, începând de la piramide, până la faimosul model al scarabeului, anunţă Washington Post.
Egiptul ar putea decide în curând aprobarea unei legi ce priveşte drepturile de autor asupra monumentelor de patrimoniu. Ceea ce e neobişnuit la noua lege este faptul că aceasta va fi aplicată în cazul antichităţilor, începând de la piramide, până la faimosul model al scarabeului, anunţă Washington Post. Zahi Hawass, directorul Consiliului Suprem al Antichităţilor din Egipt, spune că această lege va fi aplicată doar în cazul replicilor exacte în formă şi mărime. “Dacă vei vrea să construieşti o copie exactă a Marii Piramide, te vom opri”, a declarat Hawass. Proiectul de lege propune de asemenea şi închisoare pe viaţă pentru contrabandiştii de antichităţi, în speranţa că aceste măsuri vor diminua numărul furturilor din patrimoniul egiptean. Demersurile legale au început imediat după ce un ziar egiptean a raportat că Luxor, cazinoul în formă de piramidă din Las Vegas, beneficiază de mai mulţi vizitatori decât adevăratele piramide. În urma adoptării acestei legi, autorităţile egiptene vor încasa sume importante de bani de la parcurile tematice de acest gen din lume. “Egiptul faraonic a captivat atenţia oamenilor de pretutindeni, iar cei ce construiesc imitaţii au profituri de milioane, în timp ce noi avem nevoie de bani pentru a restaura adevăratele monumente”, a mai declarat Hawass.
Legea va afecta şi misiunile arheologice străine din Egipt. Dacă, în trecut, arheologii aveau dreptul de a scoate din ţară zece la sută din descoperiri, noua lege cere păstrarea între graniţe a tot ceea ce înseamnă patriomoniu egiptean. Prin această măsură, Egiptul se aliniază ţărilor ca Italia şi Grecia, care consideră proprietate a statului orice obiect găsit între graniţele sale.
Avocatul egiptean Hossam Lutfi, expert al ONU pe probleme de proprietate, este însă de părere că proiectul va putea fi foarte uşor respins, având în vedere că autorii obiectelor nu mai există de mult. (Alexandra Zotta)
Vase şi dinastii chineze
O vază antică, din bronz, datând din secolul al XI-lea î.Hr. a fost descoperită de un copil, pe malul râului Weishui din regiunea Ningxiang, China, anunţă Archaeology News. Cu o înălţime de 61 de centimetri, aceasta este cea mai mare vază cu asemenea vechime, descoperită până acum. Gravurile descoperite pe vasul din bronz înfăţişează opt dragoni. Experţii de la Institutul de Arheologie din Hunan sunt de părere că vasul a fost confecţionat în timpul dinastiei Shang (1600-1046 î.Hr.). Locul descoperirii se află la mai puţin de un kilometru de situl Tanheli, ce conţine un număr impresionant de vase ale dinastiei Shang.
Victime de război
Treizeci şi două de schelete au fost descoperite anul acesta într-un sat din Co Galway, Irlanda, în timpul lucrărilor pentru construirea unei şcoli, relatează Belfast Telegraph. Descoperirea a stârnit interes în rândul istoricilor, care cred că trupurile sunt ale soldaţilor din lupta de la Aughrim, ce a avut loc în 1691, între regii James al II-lea şi William al III-lea. Arheologul Michael Tierney, care s-a ocupat cu excavarea scheletelor a declarat pentru Belfast Telegraph că ar dori să vadă acelaşi interes pentru acest sit ca pentru cel de la Boyne, în care guvernul irlandez a investit 30 de milioane de euro.
Vânătorii de comori
Autorităţile cehe au descoperit, într-un apartament incendiat din Praga mii se obiecte istorice, anunţă cotidianul Prague Monitor. Miroslav Dobes, din cadrul Institutului arheologic al Academiei de Ştiinţe din Praga a fost cel care a cercetat obiectele şi a declarat pentru presă că impresionanta colecţie, mai mare decât cea a unora dintre muzee, include de la topoare preistorice din piatră, vârfuri de săgeţi şi fragmente de arme, până la scuturi germanice din bronz şi armuri medievale. Întreaga colecţie a intrat în posesia Ministerului Culturii.
Meniuri arhaice
Conform cercetătorilor de la Universitatea din Haifa, descoperirile făcute în grotele Misliya din regiunea Carmel, Israel, relevă faptul că încă de acum 200.000 de ani indivizii Homo Sapiens din zonă foloseau tehnici evoluate de vânătoare şi preparare a hranei. Profesorii de la Institutul de Arheologie Zinman au descoperit, prin examinarea atentă a rămăşiţelor de animale, că locuitorii peşterilor găteau carnea cu ajutorul focului şi o mâncau cu ajutorul unor mici cuţitaşe şi instrumente ascuţite. Rămăşiţele prezentau arsuri doar pe ligamente, nu şi pe oasele propriu-zise.
Croitoraşii cei viteji
Există o mare probabilitate ca neanderthalienii să fi dispărut din cauza lipsei uneltelor necesare pentru confecţionarea hainelor, anunţă site-ul Discovery. Cercetătorul australian Ian Gilligan este de părere că rezistenţa la frig a neanderthalienilor a fost un dezavantaj în momentul fluctuaţiilor de temperatură de la începutul erei glaciare. Dacă ar fi fost mai puţin rezistenţi, ar fi dezvoltat meşteşugul croitoriei. Pe de altă parte, Homo Sapiens a fost obligat de temeperaturile oscilante din anumite teritorii africane să confecţioneze unelte pentru cusut îmbrăcăminte.
