Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Biologi britanici, americani si canadieni au pus la punct un model matematic prin care au reusit sa estimeze destul de riguros numarul speciilor de vietati de pe Terra si perioada de timp in care se va reusi descoperirea si clasificarea speciilor inca necunoscute.
Citand publicatia de specialitate PLoS Biology, BBC News informeaza ca lumea vie este compusa din 8,7 de milioane de specii de animale, plante, ciuperci, alge si protozoare (grupari de microorganisme unicelulare), fara a include bacteriile virusurile si alte microorganisme.
Doar 1,2 milioane de specii sunt cunoscute si clasificate, in prezent, iar restul de 7,5 milioane urmeaza a fi descoperite abia in urmatorul mileniu!
Cu doar cateva luni in urma, fostul presedinte al Royal Society (Academia britanica), Lord Robert May comenta cu frustrare: 'Este o remarcabila proba a narcisismului umanitatii faptul ca stim, cu maxima precizie, ca in Biblioteca Congresului Statelor Unite se gasesc 22.194.656 de carti, dar nu putem afirma, nici macar cu o marja acceptabila de eroare, cu cate specii de plante si animale impartim aceasta lume'.
Dar, acum, Sir Robert May are motive de incantare: dupa ani intregi de insuccese in a gasi un algoritm de determinare a numarului de specii pamantene, cercetatorii universitatilor Cambridge (Marea Britanie), Dalhouise (Canada) si Hawaii (SUA) au reusit cu o metoda bazata pe o lucrare veche de peste 250 de ani. Este vorba de taxonomia speciilor, realizata in 1758 de biologul suedez Carl Linnaeus si care este utilizata, cu unele modificari, si in zilele noastre.
Pe principiul unui 'arbore al familiei', taxonomia a incadrat speciile in genuri, genurile in familii, familiile in ordine, ordinele in clase, clasele in increngaturi si increngaturile in regnuri. Speciile din acelasi gen sunt cel mai inrudite intre ele, iar cele din regnuri diferite (cum sunt cel animal si cel vegetal) au cele mai putine caracteristici comune.
In mod evident, descoperirea unei specii noi este un eveniment relativ comun, in schimb descoperirea unei noi clase sau chiar increngaturi este rarisima. Metoda prin care s-a calculat numarul total al speciilor porneste tocmai de la relatiile temporale intre aceste evenimente (intre descoperirea unor specii, respectiv familii, ordine, clase, increngaturi).
Metoda a fost verificata cu succes prin compararea rezultatelor previzionate cu cele cunoscute din contabilizarea speciilor unor clase de animale considerate stabile din punct de vedere al speciilor clasificate vs specii ce urmeaza a fi descoperite (mamifere, pesti, pasari).
Aceasta inseamna ca doar 14% dintre speciile terestre si doar 9 procente dintre cele marine au fost identificate pana in prezent. Specialistii estimeaza ca majoritatea speciilor nedescoperite sunt mici in dimensiuni si vietuiesc preponderent in regiuni inca inaccesibiloe, cum ar fi strafundurile oceanelor.
Rata de descoperire si clasificare a noilor specii este de circa 7.500 / an si a ramas neschimbata de un secol incoace. Este insa de asteptat o crestere a ritmicitatii catalogarii speciilor urmare a aplicarii pe scara larga a noilor tehnici ADN de determinare a secventelor genetice. Acest fapt ar putea reduce si perioada de 1.000 de ani estimata pentru descoperirea tuturor 'rubedeniilor' noastre pamantene.
