La aproximativ 170 de metri adâncime, celebrul explorator Robert Ballar a găsit dovezi ale unui potop catastrofal petrecut cu 7.500 de ani în urma, acesta fiind, posibil,''Potopul lui Noe''.
Exploratorul împreună cu echipa sa au capturat câteva imagini şi au cules mostre de sedimente de pe fundul Mării Negre, care păstrau o istorie plină de surprize. Zonele care au fost inundate, aparţineau unui ţinut uscat, inundat brusc de apă sărată. Astfel, exploratorul plasează catastrofa ca fiind petrecută acum 7.500 de ani (asta însemnând în anul 5.500 Î.Hr) iar facerea lumii a avut loc în anul 5.508 Î.Hr.
Potrivit geologilor de la Universitatea din Columbia, alţi doi cercetători, Wiliam Ryan şi Pitman Walter, au găsit de asemenea probe: ''Marea Mediterană s-a format prin topirea gheţarilor. Nivelul acesteia a crescut atât de mult încât s-a revarsat în Marea Neagră, formând un baraj între cele două, actualul Bosfor, strâmtoarea care desparte cele două mări. Un potop apocaliptic a urmat, inundând barajul şi scufundând kilometri pătraţi de uscat'', povestesc cei doi care, sunt de parere că, ''toţi profesorii privesc povestea lui Noe ca fiind o legendă, însă noi am găsit dovezi cum că în Marea Neagră a avut loc un potop uriaş''.
Deasemenea, o teorie arată că apariţia speciilor acvatice mediteraneene Spondilus Gaederopus şi Sparus Aurata pe litoralul românesc, nu poate fi explicat decât prin faptul acestui eveniment, al revarsării Mediteranei.
Un alt cercetător, Liviu Giosan de la ''Woods Hole Oceanographic Institution'' din SUA, contestă că acest eveniment a avut loc, după ce a făcut, deasemenea, cercetări în Delta Dunării.
Revarsarea Mediteranei în Marea Neagra a lasat mărturii în texte vechi, anterioare Bibliei, lângă populaţii care au trăit nu foarte departe de locul catastrofei. Mesopotamienii au o poveste foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Vechiu Testament.
Citește pe Antena3.ro