Dezechilibru în ecosistemul din Baikal

Lacul Baikal, pe care îl cunoaştem şi sub numele de "Ochiul albastru al Siberiei", riscă să-şi piardă reputaţia de ecosistem unic. De vină este încălzirea globală, spun cercetătorii, exprimându-şi temerea că această suprafaţă de apă şi-ar putea pierde viaţa.

Cel mai adânc (are o adâncime de 1.637 de metri) şi mai bătrân lac de pe Pământ (vârsta sa este de 25 de milioane de ani), Baikalul, inclus în patrimoniul UNESCO, este renumit pentru biodiversitatea sa spectaculoasă - 1.700 de specii de plante şi animale cunoscute trăiesc în aceste ape, a căror suprafaţă este de aproximativ 31.000 de kilometri pătraţi. Două treimi dintre aceste specii nu se mai găsesc nicăieri în lume. Alarmaţi de efectele deja terifiante ale încălzirii globale, oamenii de ştiinţă recunosc astăzi că nu mai au timp suficient pentru a studia mediul de viaţă al speciilor unicat.

Un grup de cercetători americani s-a deplasat în sudul Siberiei pentru a analiza situaţia în care se află Baikalul, scrie cotidianul rus Pravda, preluat de agenţia română de ştiri Agerpres. Principalul scop al expediţiei organizate de Centrul Naţional pentru analize şi sinteze pe probleme ecologice din SUA, sub îndrumarea directorului executiv al Centrului, Stephanie Hampton, a constat în studierea efectelor pe care încălzirea globală le poate avea asupra ecosistemului regiunii Baikal. Părerile specialiştilor sunt clare - toate bogăţiile naturale ale lacului ar putea să dispară ireversibil.

CLIMA CONDIŢIONEAZĂ SPECIILE
Creşterea accentuată a temperaturilor ameninţă cu moartea vieţuitoarele obişnuite să trăiască în condiţii de frig extrem. Concluzia aparţine oamenilor de ştiinţă americani, ei recunoscând totuşi că posibilitatea adaptării speciilor la încălzirea globală nu a fost studiată suficient pentru această zonă. "Lacul Baikal a existat timp de 25 de milioane de ani în condiţii de microclimat specific, cu o evoluţie originală. În prezent, nu se poate şti cum se vor acomoda organismele vii la temperatura din ce în ce mai mare a apei", a declarat Stephanie Hampton.

Concret, problemele se referă la topirea unui volum mare de gheaţă care acoperea odinioară lacul. Când vest-europenii ies din primăvară şi se pregătesc de vară, pe lacul din sudul Siberiei stratul de gheaţă începe să se subţieze şi să dispară pe alocuri. Fenomenul le afectează în mod direct pe focile de apă dulce, care obişnuiesc să-şi crească puii în peşteri de gheaţă, iar când îşi procură hrana, se scufundă în copci naturale. Animale de pradă care în Siberia poartă denumirea de "nerpa", focile de apă dulce reprezintă un mister pentru oamenii de ştiinţă, aceştia nereuşind să explice cum au ajuns ele în Lacul Baikal, care se află la sute de kilometri de orice ocean. Există o ipoteză conform căreia nerpa au ajuns aici printr-un coridor în mare care a făcut legătura odinioară cu Oceanul Arctic. Unicitatea acestor foci constă în faptul că ele sunt singurele din specia lor care trăiesc toată viaţa în apă dulce, durata lor de viaţă este de 56 de ani (la femele), iar cantitatea de lapte cu care-şi hrănesc puii este de două ori mai mare decât în cazurile altor foci.

Încălzirea globală - spun cercetătorii - va afecta deopotrivă animalele mici. Cel mai mic organism al lacului Baikal, o specie de alge, se întâlneşte în stratul gros de gheaţă. Această specie conferă apelor lacului o culoare aparte şi serveşte ca hrană crustaceelor mici.

Deşi majoritatea rapoartelor în materie de schimbări climatice acordă omului principala vină pentru apariţia încălzirii globală, specia umană este direct afectată de efectele acestui fenoment. Aşezările din jurul lacului Baikal ar putea fi lovite sub centură de aceste schimbări, mai ales că zona reprezintă o atracţie turistică deosebită pentru oameni din întreaga lume. Turiştii, dar şi oamenii din regiune se deplasează pe apă în timpul verii sau pe gheaţă în timpul iernii. În cazul în care condiţiile climatice se vor schimba şi gheaţa va dispărea, comunicarea dintre localităţi se va întrerupe, iar locuitorii acestei zone şi-ar putea abandona locuinţele. Un tablou sumbru care înfăţişează potenţialele efecte pe care încălzirea globală le-ar avea asupra unui loc unic în lume, de o frumuseţe aparte.