Etichetarea gmo, necesară şi în Islanda

Islandezii protestează tot mai vehement împotriva importurilor alimentelor pe bază de organisme modificate genetic (OMG). “Suntem singura ţară din Europa care nu practică etichetarea acelor produselor care conţin organisme transgenice.

Islandezii protestează tot mai vehement împotriva importurilor alimentelor pe bază de organisme modificate genetic (OMG). “Suntem singura ţară din Europa care nu practică etichetarea acelor produselor care conţin organisme transgenice. Consumatorii au dreptul să aleagă şi, în consecinţă, ei trebuie să aibă informaţiile necesare”, spune Johannes Gunnarsson, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor din Islanda. Gunnarsson şi membrii asociaţiei sale sunt nemulţumiţi că autorităţile continuă să accepte importurile din SUA de produse pe bază de OMG, mai ales cereale pentru masă şi alimente pentru bebeluşi. Consumatorii se plâng totodată de numeroasele încercări ratate de a discuta, cu cărţile pe faţă, cu ultimii trei miniştri ai Mediului din Islanda şi de a nu fi ajuns la nici un rezultat, deşi şefii portofoliului acestui minister au dat întotdeauna de înţeles că lucrurile se vor schimba în acest domeniu. 

Petrila aşteaptă  autorizaţia de mediu

Mult mediatizatul deponeu ecologic ce urmează să fie amenajat de către austrieci pe teritoriul oraşului Petrila ar trebui finalizat până în 2009 cel târziu, informează Gazeta Văii Jiului într-un articol care descrie birocraţia românească şi procedurile greoaie pentru demararea unui proiect în România. Dacă proiectul nu prinde contur la timp, “administraţiile locale vor fi nevoite să găsească soluţii de avarie”. Potrivit viceprimarului din Petrila, deponeul aşteaptă nişte avize, dintre care cel mai important este cel de mediu. În timp ce sunt impuse termene-limită pentru închiderea gropilor de gunoi – cum este cea de la Petrila, autorităţile centrale întârzie eliberarea autorizaţiilor. 

Insule verzi în şcolile sătmărene

Ziarul Informaţia Zilei din Satu Mare le aminteşte edililor din judeţ că primăriile au, anul acesta, două termene de depunere a proiectelor finanţate din Fondul pentru mediu pentru extinderea sau reabilitarea spaţiilor verzi – un termen tocmai a fost încheiat la 31 ianuarie, iar celălalt acoperă perioada dintre 15 iulie şi 15 august. Cotidianul îi citează totodată pe responsabilii de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare, care promit că în curţile şcolilor şi grădiniţelor din judeţ vor fi amenajate “insule verzi” pentru colectarea deşeurilor. Iniţiativa face parte din Programul Naţional de Îmbunătăţire a Calităţii Mediului, iniţiat anul trecut cu scopul de a realiza spaţii verzi în localităţi.

Zucca salvează productivitatea

Cultivarea unor varietăţi noi de fasole, yucca şi cartof dulce – soiuri obţinute de Centrul Universitar Lenin din provincia cubaneză Las Tunas – ar putea îmbunătăţi dezvoltarea economică şi mediul înconjurător în Cuba. Fasolea fixează azotul în sol şi ajută la îmbunătăţirea fertilităţii solului, spune Ania Young, expert în diversificarea culturilor la Institutul Naţional de Ştiinţe Agricole. Young precizează că identificarea unor soiuri noi este cu atât mai importantă pentru Las Tunas cu cât solurile de aici sunt slab productive în cazul culturilor deja existente.

Giurgiu, oraşul energiei solare

Comisia Europeană a ales municipiul Giurgiu pentru a lua parte la un proiect privind implementarea directivei de mediu care prevede folosirea energiei solare pentru obţinerea energiei termice şi a apei calde, informează Rompres. Potrivit surselor citate de Rompres, în proiect mai sunt implicate alte patru municipalităţi: din Portugalia, Spania, Germania şi Italia. Iniţiativa a fost luată pentru a ajuta la implementarea cadrului legal privind folosirea energiei solare în localităţile partenere şi a asigura dezvoltarea durabilă, dat fiind că energia solară nu poluează, iar rezervele convenţionale de energie sunt limitate.

Monopol rusesc pe caviar

Moscova speră să poate salva de la dispariţie sturionii din Marea Caspică impunând monopol pe caviar. Autorităţile ruse au anunţat deja o serie de măsuri extrem de dure împotriva braconierilor.

Federaţia Rusă îşi apără cu străşnicie sturionii, cunoscuţi şi sub numele de “peştii-ţari”. Icrele lor (caviarul) ajung pe mesele celor mai luxoase restaurante din Europa, Asia şi Statele Unite. Monopolul pe caviar presupune, aşa cum l-a prezentat Andrei Krainii, un control mai strict din partea statului în procesarea icrelor acestor peşti. “Asta nu înseamnă că sectorul privat nu-şi va ocupa locul lui în acest context”, i-a liniştit Krainii pe oamenii de afaceri privaţi.