Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In acest număr, ZOOM vă propune o trecere in revistă a cătorva dintre panteonurile istoriei omenirii. Pe măsură ce ne apropiem de prezent, in spaţiul european şi al Orientului Mijlociu, oamenii par a prefera o singură divinitate in locul unei pleiade de zeităţi.
In acest număr, ZOOM vă propune o trecere in revistă a cătorva dintre panteonurile istoriei omenirii. Pe măsură ce ne apropiem de prezent, in spaţiul european şi al Orientului Mijlociu, oamenii par a prefera o singură divinitate in locul unei pleiade de zeităţi. O divinitate care inglobează majoritatea atributelor zeilor vechi, insumăndu-le intr-un sistem teologic cu alte semnificaţii, dar ale cărui rădăcini devin vizibile in momentul in care cercetătorii se apleacă asupra trecutului zeului respectiv. Panteonurile sunt diverse. Unele au o pasiune pentru răzbunări insăngerate, pentru lupte şi confruntări pănă la sfărşitul timpurilor, cum este cazul celui nordic, altele sunt pline de umor intrinsec, de apetenţă pentru echilibru şi justa balanţă dintre muritori şi zei, precum este cel al grecilor antici. Egiptenii trezesc şi astăzi uimirea şi curiozitatea cu zeii lor, pe jumătate oameni, pe jumătate animale, iar chinezii sunt maeştrii absoluţi in schiţarea unei lumi a muritorilor, care ajung la condiţia divină după nenumărate peripeţii, tratate cu ironie şi ingăduinţă.
Ce se intămplă insă cu zeii? Ca şi muritorii, par a avea un destin a lor. Deşi nemuritori, ei se nasc, trăiesc alături de oamenii care ii venerează, iar o dată cu dispariţia civilizaţiilor care le-au dat naştere intră in uitarea istoriei, putănd sau nu să fie descoperiţi ulterior. Nemurirea zeilor durează căt viaţa celor care le ţin aprinse focurile in altare. O regulă istorică ce a fost atăt de bine ilustrată de zeii egipteni. O civilizaţie care şi-a venerat zeii timp de aproape 4.000 de ani. Cine s-ar fi putut găndi prin anul 2400 i.Hr., că la un moment dat aproape nimeni nu va mai şti să citească imnurile dedicate lui Horus sau lui Orisis, nimeni nu va mai sluji in templele lor, căzute in ruină? Era o idee de neconceput. Timpul nostru se scurge in funcţie de zei. Europa işi numerotează calendarul in funcţie de anul naşterii lui Iisus Hristos. Musulmanii, in funcţie de plecarea profetului Mahomed de la Mecca la Medina. Toate calendarele lumii sunt făcute in funcţie de evenimente notabile in care este implicată o fiinţă supranaturală intr-un fel sau altul.
In funcţie de ceea ce marchează oamenii in viaţa de zi cu zi a comunităţilor lor, zeii prind forme şi atribute specifice. Dacă Scandinavia nu era preocupată cu marile invazii in lumea romană, este puţin probabil ca panteonul nordic precreştin să fi fost unul atăt de războinic. Istoria insă scrie destinele oamenilor. Şi, o dată cu aceasta, scrie şi destinele pe pămănt ale zeilor.
Citește pe Antena3.ro
