Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arheologii greci au descoperit dovezi de sacrificii pentru o zeitate care îl întrece în vechime pe Zeus, anunţă New York Times. Rămăşiţele, constite din oase, cenuşă şi alte urme animale, au fost descoperite pe un altar închinat mai târziu lui Zeus.
Arheologii greci au descoperit dovezi de sacrificii pentru o zeitate care îl întrece în vechime pe Zeus, anunţă New York Times. Rămăşiţele, constite din oase, cenuşă şi alte urme animale, au fost descoperite pe un altar închinat mai târziu lui Zeus. Vârsta postavului şi a oalelor nedecorate descoperite indică fapul că sacrificiile au fost produse încă din anul 3.000 î.Hr. Abia 900 de ani mai târziu a fost ocupat teritoriul de către popoarele vorbitoare de limbă greacă, venite probabil din nordul Balcanilor. Acestea au adus cu ele religia proprie, care a ”înăbuşit-o” pe cea locală. Despre populaţia pre-grecească se ştie foarte puţin. Unii oameni de ştiinţă presupun că sunt originari din estul Turciei.
Conform religiei greceşti, Zeus era tatăl tuturor zeilor şi zeiţelor. Din texte scrise în B Linear, o formă veche de scris grecesc, arheologii au aflat că Zeus “s-a născut” în jurul anului 1.400 î.Hr, pe Muntele Lykaion. După noile descoperiri însă doctorul David Gilman Romano, de la Universitatea din Pennsylvania, a declarat că altarul sugerează că tradiţia divinizării unei zeităţi pe Muntele Lykaion se desfăşoară din vremuri străvechi, dinaintea introducerii lui Zeus în lumea greacă. “Am trecut de la î.Hr la î.Z., înainte de Zeus”, s-a amuzat dr. Romano.
“Până acum, ştim că Zeus şi o variantă feminină a lui Zeus erau venerate în vremuri preistorice. Problema e definirea naturii exacte a sitului înainte de vremurile istorice”, a declarat Jack Davis, director al Şcolii Americane de Studii Clasice de la Atena. Conform directorului Institutului de Arheologie şi Antichităţi al Universităţii din Birmingham, Ken Dowden, care nu a participat la cercetări, nu este neobişnuit faptul că grecii au împrumutat un lăcaş de cult ce aparţinea religiilor anterioare. Domnia sa a declarat că şi creştinii refoloseau uneori lăcaşuri păgâne pentru a converti la creştinism adepţii fostei religii.
Ceea ce i-a atras pe cercetători spre Muntele Lykaion a fost de fapt Olympia, aflată la aproximativ 35 de kilometri spre nord-vest. Acest oraş este cunoscut pentru competiţiile atletice panelenice, după care au fost create actualele jocuri olimpice. În timp ce erau efectuate săpăturile la hipodrom s-a descoperit şi un altar, de unde
s-au colectat oase, în special de oaie şi capră, dar şi obiecte din bronz. Însă cele care au oferit cercetătorilor cele mai multe indicii au fost oalele, nedecorate, gri, datate din anul 3.000 î. Hr. Grecii nu puteau stabili o aşezare în această regiune, deoarece era des afectată de cutremure. Vasele, arse într-un mod specific, aparţineau deci ritualurilor de sacrificare, dar nu se ştie încă în ce fel se desfăşurau acestea. Nu se ştie nici dacă erau dedicate unei divinităţi feminine sau masculine. Pentru ca dovezile să fie clare, arheologii sunt de părere că cercetările ar trebui să mai continue cel puţin doi ani. (A.Z.)
Manuscrise africane
Africa de Sud începe construcţia unei biblioteci în care să adune toate manuscrisele descoperite până acum pe teritoriul Africii, anunţă The Christian Science Monitor. “Adesea se crede că în Africa nu se scria în antichitate, însă manuscrisele demonstrează altceva”, a declarat Mohamed Gallah Dicko, directorul Institutului Ahmed Baba din Timbuku. În acest mic orăşel situat între fluviul Niger şi deşertul Sahara se găsesc peste 100.000 de manuscrise, vechi de peste 1.000 de ani. Unele scrise pe hârtie, altele pe piele de gazelă sau scoarţă de copac, subiectele abordate se întind de la istorie şi medicină până la astronomie şi literatură.
Grecii din Golful Persic
Săpături arheologice executate în Insula Failaka, la 20 de kilometri de Kuweit, au produs o serie de descoperiri din perioada elenistică, anunţă Archeology News. Ruinele unui fort, ale unui templu şi ale unui sanctuar cu inscripţii greceşti demonstrează că grecii au ajuns în Golful Persic o dată cu Alexandru cel Mare şi au poposit acolo pentru cel puţin două secole. Săpăturile au fost efectuate de arheologi greci, cu ajutorul autorităţilor din Kuweit.
Calatori intercontinentali
Cercetătorii de la Universitatea din Florida au colectat păduchi de la două mumii din Peru, America de Sud, care datează din anul 1.000 d.Hr, relatează Reuters. Această descoperire sprijină ideea că micile creaturi au însoţit omul încă de la primele migraţii de pe continentul african. “Acum ştim că aceşti paraziţi au fost distribuiţi peste tot în lume o dată cu noi”, a declarat David Read, cercetător la Universitatea din Florida, pentru Reuters. Mumiile au fost descoperite pe coasta deşertică din sudul Peruului şi aparţin culturii post-Tiwanaku Chiribaya. Părul mumiilor era împletit şi a creat un mediu propice pentru numărul impresionant de paraziţi: 400, respectiv 500 de exemplare.
