Lansare militară

După premiera din 2004, cănd racheta Delta 4 Heavy a fost lansată pentru prima oară, Comandamentul Forţelor Aeriene SUA a decis retrimiterea aparatului in spaţiul cosmic, intr-o lansare recentă, care are ca "fişă de post" plasarea pe orbită a unui sistem de spionaj militar.

După premiera din 2004, cănd racheta Delta 4 Heavy a fost lansată pentru prima oară, Comandamentul Forţelor Aeriene SUA a decis retrimiterea aparatului in spaţiul cosmic, intr-o lansare recentă, care are ca "fişă de post" plasarea pe orbită a unui sistem de spionaj militar. In cadrul Programului de logistică de apărare (Defence Support System), DSP-23, cel de-al 23-lea satelit militar din reţeaua coordonată de comandamentul forţelor aeriene americane, este ultimul din seria care a fost trimisă in spaţiu timp de 37 de ani. Prima lansare a rachetei Delta 4 Heavy nu a reuşit să pună in orbită acest satelit. "Vreau să cred că programul DSP a oferit o zonă de securitate de care naţiunea noastră a beneficiat incă de la inceputul anilor ’70", a declarat colonelul Roger Teague, comandantul grupului SBIRS, de la Space Missile Systems Center, citat de site-ul Spaceflight Now.com. Sistemul de spionaj militar spaţial DSP se bazează pe senzori cu infraroşu ce supraveghează in permanenţă activităţile de lansare a rachetelor pe suprafaţa planetei. Numărul senzorilor utilizaţi de sistem este de peste 6.000.

Insă Pentagonul pregăteşte un nou proiect spaţial de spionaj care va completa reţeaua imbătrănită DSP, inlocuind-o progresiv. Este vorba despre SBIRS (Space-Based Infrared System), care, pe lăngă capacităţile de detectare şi prevenire in cazul unor acţiuni considerate riscante pentru securitatea naţională americană, are şi capacitatea de a transporta incărcături in spaţiu, lucru pe care DSP nu-l putea face. Noii sateliţi din cadrul programului SBIRS sunt programaţi pentru lansări progresive incepănd cu sfărşitul anului 2009. Sistemul este produs de contractorul Lockheed Martin pentru Comandamentul Aerian american, relatează Defence News. (Delia Zahareanu)

Record de strălucire

O supernovă gigantică descoperită anul trecut i-a uimit pe astronomi in septembrie, cănd steaua a explodat de mai multe ori, producănd un fascicul de lumină de 100 de ori mai mare decăt oricare dintre suratele ei aflate la capătul vieţii. Potrivit revistei Nature, astronomii care au surprins imagini ale exploziei au primit astfel indicii noi cu privire la moartea stelelor. Supernova SN 2006gy, considerată cea mai strălucitoare din spaţiul infinit, aflată la 240 de milioane de ani lumină de Terra, in galaxia NGC 1260, este de cel puţin 100 de ori mai mare decăt Soarele şi generează deflagraţii repetate de energie. Profesorul Stan Woosley de la Universitatea California din Santa Cruz a declarat recent pentru publicaţia ScienceDaily că acest temperament "exploziv" este caracteristic supernovelor gigantice, a căror masă este de 90 pănă la 130 de ori mai mare decăt cea a Soarelui. Este atăt de mare incăt se poate dilata pănă ajunge la o dimensiune echivalentă cu 40 de mase solare. (Anca Aldea)

Pe Marte, după apă

Agenţia Spaţială Europeană pregăteşte intens o misiune ambiţioasă, anunţată deja pentru anul 2013, in care oamenii de ştiinţă vor incerca să găsească viaţă pe planeta Marte cu ajutorul unui roboţel special conceput. ESA a marcat pe harta planetei locaţiile cu cel mai mare potenţial de viaţă. Unele sunt zone pietroase - cele mai vechi de pe Marte, care odinioară erau acoperite cu apă sau au intrat in contact cu apa. Experţii vizează in mod special o clasă de minerale hidratate care conţin apă in structura lor cristalină. Satelitul militar al Regatului

Marea Britanie a lansat de curănd un satelit sofisticat, destinat misiunilor militare. Este vorba despre Skynet 5B, ultimul satelit din generaţia de sisteme de comunicaţii militare, care a fost lansat pe orbită din Guiana Franceză, cu ajutorul navetei Ariane 5. In următoarea lună, Skynet 5B se va poziţiona in spaţiu deasupra Oceanului Indian, pentru a oferi informaţii vitale trupelor britanice din lumea-ntreagă, informează BBC. El va fi ajutat de o altă platformă - 5A, aflată deja in spaţiu din martie 2007, care furnizează de opt luni informaţii trupelor britanice staţionate in Irak şi in Afganistan. Proiectul 5B, care a costat Londra nu mai puţin de 3,6 miliarde de lire sterline şi care se va finaliza in 2020, este cel mai ambiţios program al Marii Britanii.

Planetele din Pleiade

Planete de rocă asemănătoare Terrei sau planetei Venus sunt in curs de formare in jurul unei stele din roiul Pleiadelor, in constelaţia Taurului, relatează Science Daily, citănd studii efectuate de astronomii de la UCLA, California. Planetele par a se forma in urma unei coliziuni de proporţii dintre planete sau embrioni planetari. Localizate la o depărtare de 400 de ani-lumină de noi, Pleiadele sunt unul dintre cele mai apropiate roiuri stelare de sistemul nostrum solar. Una dintre stelele roiului, HD 23514, este inconjurată de particule de praf "de sute de mii de ori mai numeroase decăt cele din jurul soarelui nostru", a declarat Benjamin Zuckerman, profesor de astronomie la UCLA, pentru Science Daily.

Big Bang cu date noi

Sonda Wilkinson Microwave Anistropy (WMAP) a cercetat condiţiile de după marea explozie care a generat Universul şi, in ciuda speculaţiilor că datele obţinute de ea nu sunt corecte, a reuşit să furnizeze astronomilor informaţii care plasează apariţia fundalului cosmic de microunde la 380.000 de ani după Big Bang, relatează prestigioasa New Scientist. Acuzaţiile la adresa acurateţii datelor obţinute de WMAP fuseseră făcute de profesorul Gerrit Verschuur de la Universitea din Memphis in Tennessee. Insă studii efectuate de cercetători britanici care nu aparţin echipei ce operează sonda Wilkinson nu au confirmat observaţiile lui Verschuur.

Apus de pe lună

Sonda spaţială Kaguya, trimisă de Agenţia Spaţială Japoneză (JAXA) să cartografieze extensiv Luna, a surprins un montaj in premieră a apusului Pămăntului văzut de pe satelitul său natural, relatează AFP. Imaginile sunt cu atăt mai tulburătoare cu căt in mod normal, de pe Lună nu se poate vedea apusul Pămăntului, deoarece luna este mereu indreptată cu o faţă spre Terra. Imaginile surprind apusul Terrei, dintr-o poziţie localizată la polul sudic al satelitului natural al Pămăntului.

Ceasul inteligent cu imagini galactice

Canalul Discovery Kids vine in ajutorul celor mici şi al părinţilor lor, prezentănd ceasul "cosmic". Este vorba despre un ceas deşteptător, cu design simpatic, asemănător cu un roboţel. Dar nu numai atăt. Ceasul Space Projection este considerat una dintre cele mai bune soluţii pentru trezirea mai uşoară a copiilor. Ecranul luminos de culoarea chihlimbarului poate proiecta pe perete sau pe tavan ora de trezire pe fundalul a trei imagini galactice - o Lună plină, un cer instelat sau planeta Saturn. In plus, alarma poate fi setată digital, astfel incăt să sugereze trei tipuri de sunete "spaţiale".

Mediu selenar improvizat pe Terra

Oamenii de ştiinţă americani vor amenaja la Polul Sud o bază de cercetare gonflabilă, asemănătoare celei pe care o vor monta pe Lună intr-o misiune viitoare. Modulul-habitat creat de specialiştii de la NASA poate fi umflat in zece minute. In ianuarie, cănd structura gonflabilă va ajunge in Antarctica, oamenii de ştiinţă vor avea ocazia să observe condiţiile de mediu pe care ar trebui să le suporte astronauţii la o viitoare aselenizare.

Balonul-telescop Incarcat cu heliu

Centrul Naţional de Cercetare Atmosferică, in colaborare cu NASA şi cu o echipă de cercetători spanioli, germani şi suedezi, a lansat recent in spaţiu un balon uriaş, umplut parţial cu heliu. Balonul, cu 2.700 de kilograme de echipament la bord (inclusiv nacela din aluminiu), a zburat timp de zece ore la o altitudine de circa 36 de kilometri deasupra nivelului mării şi a adunat informaţii preţioase despre Soare. Echipamentul sofisticat - format dintr-un telescop, aparatură pentru comunicaţii, computere şi panouri solare - va fi imbunătăţit pentru ca, in vara lui 2008, balonul-gigant să se ridice din nou deasupra Polului Nord, de data aceasta pentru 20 de zile.

Sirius 4 Şi-a luat zborul

Lansatorul rus Proton-M, care transportă satelitul european de telecomunicaţii Sirius 4, a decolat la sfărşitul săptămănii trecute de pe cosmodromul rus situat in Baikonur, in Kazahstan. Potrivit responsabililor de la centrul spaţial Khrunicev, lansarea lui Sirius 4 măreşte flota de sateliţi SES Sirius şi permite furnizarea de servicii de transmisie tv şi in bandă largă pentru clienţii din Europa, extinzănd astfel acoperirea companiei in special in Europa de Est şi Africa. Construit pentru compania Lockheed Martin, satelitul are o durată de funcţionare minimă de 15 ani. El va fi plasat pe orbită la o altitudine de 35.700 de kilometri.

Rusia schimbă navetele spaţiale

Administraţia Naţională Spaţială Rusă şi-a anunţat intenţia de a schimba strategia explorării spaţiului, construind o nouă generaţie de nave spaţiale. Viitoarele creaţii ale Roskosmos nu vor vedea lumina zilei inainte de 2020, a anunţat Anatoli Perminov, directorul Administraţiei Naţionale Spaţiale, citat de ITAR-TASS. In ciuda crizelor politice şi economice care au zguduit Rusia, industria spaţială a acestei ţări a reuşit să-şi păstreze statutul de jucător competitiv.

Australia iniţiază călătoria spre Soare

Australienii au planuri mari pentru viitorul ştiinţei spaţiale. Ei au anunţat că ar putea trimite in următorii zece ani o navă pe Soare pentru a analiza diverşi indicatori. Proiectul, in valoare de numai 100 de milioane de dolari australieni, este susţinut puternic de oamenii de ştiinţă, care vor ca statul să-i sprijine in toate acţiunile lor de descoperire treptată a universului. Piesa de greutate a programului australian spaţial constă in misiunea Sundiver (de trimitere a unei nave in apropierea Soarelui), menită să depăşească performanţele NASA şi ale ESA, informează televiziunea australiană ABC.