Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă americani au reuşit să creeze embrioni clonaţi de maimuţă şi să extragă celule stem din unii dintre aceştia, pe care le-au dezvoltat in laborator in celule ale inimii şi neuroni, relatează ediţia online a cotidianului britanic The Independent.
Oamenii de ştiinţă americani au reuşit să creeze embrioni clonaţi de maimuţă şi să extragă celule stem din unii dintre aceştia, pe care le-au dezvoltat in laborator in celule ale inimii şi neuroni, relatează ediţia online a cotidianului britanic The Independent. Embrionii provin de la o maimuţă macac in vărstă de 10 ani şi au fost creaţi cu ajutorul unei tehnici numite "transfer celular nuclear somatic" (SCNT), folosite şi in cazul clonării oii Dolly. Autorul studiului, dr. Shoukhrat Mitalipov, a completat procedura de clonare cu o nouă metodă: a folosit o tehnică ce foloseşte lumina polarizată pentru vizualizarea celulelor in timp real, ceea a permis extragerea nucleului celular fără a dăuna celulelor primatei, aşa cum s-ar fi intămplat in cazul metodelor tradiţionale precum coloratul sau expunerea la raze ultraviolete. Aceste cercetări sunt un pas important in studiul clonării umane şi a ţesutului, deoarece astfel se vor putea trata boli precum diabetul sau Parkinson. (A.C.T.)
World Conservation Union (UCL) a declarat specia celui mai mic urs din lume ca fiind pe cale de dispariţie. Numărul urşilor-soare, Helarctos malayanus, a scăzut cu 30% in ultimii 30 de ani, relatează BBC. Aceştia sunt intălniţi in pădurile din Asia şi sunt descrişi de specialişti ca animale extrem de timide, drept pentru care nu se cunoaşte numărul exact de exemplare. "Poţi petrece cinci ani intr-o pădure fără să vezi unul", a declarat Gabriella Frederiksson, care se ocupă cu studiul urşilor din Indonezia. Reducerea numărului de urşi-soare a fost produsă de braconieri si de defrişări masive, care au redus suprafaţa şi calitatea habitatului acestora. Dintr-un număr de opt specii de urşi, şase sunt pe cale de dispariţie.
Fosilă redescoperită
Mike Taylor, student doctorand la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, a descoperit pe rafturile Muzeului de Istorie Naturală din Londra o vertebră fosilizată, descoperită acum 113 ani lăngă Hastings, care, in urma cercetării, s-a dovedit că aparţine unei noi specii de dinozaur, relatează BBC. Dinozaurul, numit Xenoposeidon proneneukus, a trăit acum 140 de milioane de ani, avea o greutate de 7,5 tone.
Invazia muştelor
Un studiu efectuat in China şi Australia arată că musca albă din specia Bemisia Tabaca a devenit unul dintre cei mai numeroşi invadatori ai recoltelor, relatează Life Scientist. Studiul arată ca aceste insecte invadează populaţiile de muşte albe native. Cercetarea a avut loc intăi in Australia (1995 - 2005) şi in China (2004 - 2006).
DESCOPERIRE GENETICĂ
Cercetarea genetică a făcut un pas in inţelegerea procesului de diferenţiere a oamenilor de cimpanzei, deşi genele la ambele organisme sunt identice in proporţie de 99 %. Studiul efectuat de oameni de ştiinţă de la Centrul de Cercetare Celulară şi Biomoleculară al Universităţii din Toronto arată că există diferenţe majore in procesele de imbinare a materialului genetic in scopul creării proteinelor, fapt ce face ca oamenii să fie atăt de diferiţi, de la aspect pănă la sistemul imunitar. "Un lucru surprinzător este faptul că 6 % pănă la 8 % din procesul de imbinare a materialului genetic pe care l-am studiat prezintă diferenţe, aceste gene fiind asociate cu o serie de procese importante precum susceptibilitatea la boli", a declarat autorul studiului, Benjamin Blencowe, profesor la Universitatea din Toronto, citat de revista Science Daily. Acesta a adăugat că studiul poate avea implicaţii importante in cercetările viitoare ale bolilor umane şi ale primatelor.
Adaptare surprinzătoare
Cercetătorii de la Universitatea din Georgia, Statele Unite, susţin că paraziţii au un rol important in noile şi bizarele tehnici de reproducere ale amfibienilor, relatează Science Daily. "Majoritatea paraziţilor care afectează amfibienii se regăsesc in apă, de aceea există multe beneficii pentru amfibieni să folosească strategii neconvenţionale de imperechere", spune Brian Todd, cercetător la Laboratorul de Ecologie Rivieră al UG. Acesta a explicat cum broasca cu marsupiu păstrează ouăle pănă cănd ies puii sau cum broasca Darwin inghite ouăle pentru a regurgita puii peste căteva săptămăni, totul pentru a evita contactul cu paraziţii din răuri.
Ciuperca otrăvită
Doi cercetători au descoperit o nouă tehnologie de a stopa inmulţirea insectelor care transmit boli sau distrug recolte. Profesorul Raymond St. Leger, de la Universitatea din Maryland, şi Chengshu Wang, de la Academia Chineză de Ştiinţe, au descris pentru revista Nature Biotechnology procesul de paralizare a insectelor aducăndu-le in contact cu spori de ciupercă Metarhizium anisopliae injectaţi cu venin de scorpion. "Scorpionii au toxine care se adaptează perfect uciderii insectelor, aşa că am căutat o metodă să introducem veninul in insecte fără scorpion", a spus St. Leger.
Mister elucidat
Oamenii de ştiinţă germani au descoperit misterul "imperecherii" orale a speciei de peşti ciclidă, relatează revista New Scientist. Aceştia au descoperit la peştele mascul o genă care produce celule reproducătoare de culoare galbenă, asemănătoare ouălelor, aflate in zona orificiului anal al acestuia, momind astfel femelele să le depoziteze in gură, deoarece acesta este modul de transport al ouălelor. O genă asemănătoare s-a descoperit şi la un alt peşte inrudit cu peştii ciclidă, singura deosebire fiind că "ouăle-momeală" se găsesc pe inotătoarele pectorale.
