Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un document scris pe pergament în prima jumătate a secolului al XVII-lea şi semnat de voievodul Matei Basarab a fost cercetat recent de specialiştii Arhivelor Naţionale din Alba. Documentul conţine informaţii inedite despre ţara Românească.
Directorul Direcţiei Judeţene Alba a Arhivelor Naţionale, Dana Zecheru, spune că pe documentul datat 21 mai 1634, care întărea un contract de vânzare-cumpărare au fost făcute în jurul anului 1800 completări cu litere chirilice, care stipulau revânzarea bunurilor din actul menţionat. Zecheru a adăugat că documentul a rămas necercetat întrucât nu a existat un specialist care să îl traducă, iar acesta nu avea ataşat, în arhivă, decât un rezumat al traducerii în limba maghiară. Actul emis la Bucureşti cuprinde informaţii despre situaţia economică din prima jumătate a secolului al XVII-lea, precum şi despre curtea domnească a voievodului Matei Basarab, boierii vremii şi diverse localităţi.
Bucureşti, 21 mai 1634
Documentul semnat în original de Matei Basarab, fost domnitor al Ţării Româneşti între 1632 şi 1654, constituie o raritate pentru Transilvania, specialiştii neexplicându-şi cum a ajuns actul la Episcopia Romano-Catolică din Alba Iulia.
Denumit "Poruncă domnească”, înscrisul în limba slavonă a fost donat în 1975 de Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia Direcţiei Judeţene Alba a Arhivelor Naţionale, unde a rămas necercetat din lipsă de specialişti. Documentul a fost tradus integral numai în acest an, dupa ce direcţia a angajat un specialist în limbile slave. "Documentul este emis în 21 mai 1634 în Bucureşti şi este vorba despre o poruncă domnească pentru un vad de moară şi unul de piuă în oraşul Câmpulung. Este o întărire a voievodului a unor acte de vânzare-cumpărare făcute în decursul timpului. Prima parte a documentului se referă la aceste vaduri de moară şi de piuă şi spune care de la cine l-a cumpărat, care sunt vecinii, că se întărăşte ultimul zapis, acel act de vânzare-cumparăre, că a existat cineva care a atacat actul de vânzare-cumpărare, că respectivul nu a primit dreptate în Divanul domnesc, toata istoria financiară a zonei respective”, a explicat Zecheru. La fel de interesantă este şi partea a doua, care descrie cum un prisăcar s-a vândut de bună voie ca rob, împreună cu întreaga familie, dupa ce i-a produs acestuia o pagubă mare.
Autorităţile nu cunosc modalitatea în care Episcopia Romano-Catolică a trimis documentul în 1975 însoţit de un scurt rezumat. "Pentru mine a fost o întrebare cum de au reuşit să îi facă un rezumat în inventar, pentru că, până anul acesta, noi nu am avut specialist în slavă. Împreună cu documentul a venit şi o traducere foarte scurtă, pe o pagină, din 1937, facută probabil de specialistul de atunci în limba slavă de la Episcopia Romano-Catolică. Traducerea pe care colega mea a facut-o are trei pagini”, a mai precizat directorul Arhivelor Naţionale din Alba.
Valoare inestimabilă
Actul este foarte important, deoarece îţi oferă multe denumiri de localităţi din zona respectivă, e adevărat, dar care ar putea reprezenta o atestare a localităţilor în cazul în care nu există o alta mai veche. De asemenea, prezintă informaţii despre o mulţime de boieraşi locali, ceea ce pentru unii specialişti poate fi o mină de aur. Este important şi din punctul de vedere al istoriei sociale pe care o prezintă, pentru că se menţionează că un prisăcar a produs o pagubă stăpânului său şi pentru a plăti paguba s-a vândut împreună cu familia şi urmaşii săi, vecin sau iobag, rumin, cum se foloseşte aici in Transilvania. De asemenea, este de remarcat faptul că, la semnarea documentului, sunt trecuţi martori toţi membrii sfatului domnesc şi se poate vedea cine a fost mare ban al Craiovei, cine a fost mare postelnic, mare vistiernic etc.
TRADUCEREA DOCUMENTULUI
Jurnalul Naţional vă prezintă o parte a traducerii documentului, integralitatea sa urmând a fi făcută publică într-un document de specialitate:
"1634 – 7142 mai 21, Bucureşti, Poruncă domnească pentru un vad de moară şi unul de pivă în oraşul Câmpulung
Din mila lui Dumnezeu, Io Matei, voievod şi domn a toată Ţara Românească, nepotul marelui şi preabunului, bătrânului, răposatului, Io Basarab voievod.
Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, slugii domniei mele, Preda postelnic din Lereşti, din judeţul Muşcel şi Pădureţ şi cu fii lui câţi Dumnezeu îi va da, ca să-i fie lui un vad de moară de două roţi în oraşul domniei mele de la Câmpulung, în faţa pieţei şi cu un vad de pivă şi iarăşi să fie slugii domniei mele, lui Preda postelnic un vecin pe nume Gherghe din Stâlpeni şi cu fii lui câţi
Iată, dar şi martori am pus şi domnia mea: jupân Hriza, mare ban al Craiovei şi jupân Ivaşco, mare vornic şi jupan Gligorie, mare logofăt şi jupan Dumitru, mare vistier şi jupan Mihai, mare spătar şi jupan Vasile, mare stolnic şi Buzinca, mare comis şi Vucina mare paharnic şi Costandin, mare postelnic.
Şi ispravnic, jupan Gligorie, mare logofăt.
Şi am scris eu, Pătru grămătic, în oraşul de scaun, Bucureşti, luna mai, 21 de zile şi de la Adam până acum, la această scriere cursul anilor leat 7142, iar de la Naşterea lui Hristos 1634.”
DJAN Alba, Colecţia de documente, 62/1634, original slav, pergament, sigiliu timbrat, cusut, acoperit cu foiţă, iniţiale şi monograma ornate cu motive florale în chinovar.
Donat la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Alba de Episcopia Romano – Catolică la 29 septembrie 1975.
