Mîncăcioşi demascaţi

Un nou studiu confirmă suspiciunile astronomilor: procesul frenetic de hrănire a găurilor negre este alimentat de coliziunile galactice, informează Space.com

Un nou studiu confirmă suspiciunile astronomilor: procesul frenetic de hrănire a găurilor negre este alimentat de coliziunile galactice, informează Space.com. Cercetătorii urmăresc anumite tipuri de galaxii, în centrul cărora se află imense găuri negre care se hrănesc cu gaz şi praf. Pînă acum nu se cunoştea cu certitudine mecanismul prin care găurile negre se hrănesc într-un ritm atît de alert, însă noile observaţii radio ar putea explica regulile după care se ghidează. Galaxiile cunoscute sub numele de Seyfert sînt aşa-numiţii AGN (Nuclei Galactici Activi), variante mai puţin luminoase ale quasarilor, care găzduiesc în centru găuri negre supermasive. Cercetătorii au presupus că interacţiunile recente cu galaxiile vecine au antrenat gazul şi praful Seyferţilor şi le-au împins spre găurile negre gigant, dar, observate într-o lumină vizibilă, acestea nu par să aibă nici un fel de interacţiune cu alte galaxii. În ultimele cercetări, astronomii au folosit telescopul VLA pentru a fotografia galaxiile în frecvenţă radio şi au descoperit că ciocnirile presupuse într-adevăr se produc. "Aceasta este cea mai bună mărturie de pînă acum în ceea ce priveşte alimentarea galaxiilor Seyfert. Au fost propuse şi alte mecanisme, dar au arătat diferenţe foarte mici între Seyferţi şi galaxiile inactive", a declarat Ya-Wen Tang, cercetător la Institutul de Astronomie şi Astrofizică al Academiei Sinica din Taiwan. Telescopul VLA a reuşit să studieze hidrogenul din galaxii prin observarea undelor radio emise de atomii de acestui gaz. În majoritatea galaxiilor Seyfert, hidrogenul oferea semne clare că a fost răvăşit de coliziunea cu o altă galaxie. Acest nou studiu ajută la mai buna înţelegere a acestor sisteme violente, în care gazele şi praful formează vîrtejuri în jurul găurilor negre şi dispar apoi în interiorul monştrilor giganţi. "Telescopul VLA a ridicat vălul de pe ceea ce se întîmplă de fapt cu aceste galaxii. Gazul din interiorul lor oferă semne clare că acestea se hrănesc cu propriii vecini şi creează un contrast puternic cu ceea ce par a fi în lumina vizibilă", a declarat Cheng-Yu Kuo, absolvent al Universităţii din Virginia.

Strămoşi galactici

Muzeul de Istorie Naturală din Londra găzduieşte un tip rar de meteorit, care ar putea deţine secretele naşterii sistemului solar, informează BBC News. Meteoritul se numeşte Ivuna, a aterizat în Tanzania în 1938 şi s-a împrăştiat în mai multe bucăţi. În prezent, aceste bucăţi se află în colecţii private sau în posesia guvernului Tanzaniei. Ce-l face să fie atît de preţios? Doar 0,03% din speciile cunoscute de meteoriţi au compoziţie chimică asemănătoare, este foarte bine conservat şi conţine granule de praf care ar fi putut forma norul de material de la începuturile sistemului solar.

Gemenii telurici

Vînătorii de planete sînt de părere că e doar o problemă de timp pînă vor reuşi să descopere fratele geamăn al Pămîntului, relatează Yahoo News. Săptămîna trecută, astronomii au anunţat descoperirea a trei super-Terre. De fapt, s-au descoperit doar planete asemănătoare lui Jupiter şi Saturn, însă tehnologia folosită devine din ce în ce mai performantă, astfel încît astronomii vor putea observa planete mai mici, de mărimea lui Uranus sau Neptun şi chiar mai mici. Dacă în trecut ne întrebam dacă există undeva o planetă asemănătoare Pămîntului, astăzi ştim că ea există, însă nu ştim unde.

Speranţe confirmate

Phoenix, sonda NASA trimisă pe Marte, a descoperit gheaţă pe suprafaţa planetei roşii, anunţă Reuters, preluată de Yahoo News. Dovada existenţei materialului mult sperat a venit într-o serie de fotografii ale unui canal săpat de Phoenix în cercul arctic al planetei, în care se pot observa bucăţi de material alb care se topesc de-a lungul mai multor zile. Prezenţa apei pe Marte este crucială pentru existenţa vieţii pe această planetă. "Nu mai trebuia susţinut nici un argument, aşa că am aplaudat cu toţii", vorbeşte despre primele imagini primite de la Phoenix Peter Smith, cercetător la Universitatea din Arizona.

În aşteptarea unui semnal…

Cele mai mari observatoare astronomice din Japonia se vor alia pentru a descoperi dacă există sau nu viaţă în spaţiu, relatează Reuters. Astronomii japonezi vor studia, prin intermediul a cel puţin 12 observatoare, o stea despre care se crede că ar fi însoţită de o planetă propice unei civilizaţii extraterestre. Începînd cu anul viitor vor fi analizate semnalele radio şi lumina neobişnuită. "Cînd întîlneşti semnale suspicioase, uneori este greu să-ţi dai seama dacă sînt artificiale şi vin dinspre Pămînt sau dacă vin dinspre stele", a declarat Shinya Narusawa, de la Observatorul Astronomic Nishi-Harima din Japonia.

Obiceiuri culinare

În urma unei importante campanii de observare a galaxiei M81 în formă de spirală, situată la 12 milioane de ani-lumină de Terra, astronomii au ajuns la concluzia că toate găurile negre, fie ele supermasive sau mai mici, se hrănesc la fel, relatează Space.com. În mijlocul galaxiei M81 se află o gaură neagră de 70 de milioane de ori mai masivă decît Soarele, iar astronomii au făcut o comparaţie între aceasta şi o gaură neagră mai mică. Studiind razele X, lumina optică şi undele radio emise de găurile negre, au ajuns la concluzia că au acelaşi mecanism de hrănire.