Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rocile se găsesc în satul Costești din județul Vâlcea, la circa 80 de kilometri vest de București, și sunt formate în mod natural prin procese geologice, scrie thearchaeologist.com.
Începând de la pietricele, acestea cresc cu circa 5 centimetri pe mileniu. Trovanții sunt structuri minerale unice care imită viața plantelor și a mamiferelor.
Ei cresc în același mod ca țesutul vegetal, dând naștere unor pietre noi. Arată ca niște bule din piatră și variază foarte mult ca mărime, unele cu diametrul de câțiva metri, altele suficient de mici pentru a încăpea în palma mâinii.
„Trovanții din România au vârste foarte diferite. Nu apar pur și simplu din pământ; sunt prezente în masa de nisipuri de diferite vârste geologice care ajung în aflorimente naturale sau în cariere de nisip. Cuvântul „trovant” a fost folosit pentru prima dată în literatura geologică din România”, explică dr. Mircea Ticleanu, directorul științific al Institutului Geologic, pentru MailOnline.
Vizitatorii sitului de la Costești se pot plimba pe lângă marea varietate de pietre trovante sferice şi elipsoidale, care cresc încet în timp, în prezenţa apei de ploaie.
Trovant înseamnă nisip cimentat. Aceștia sunt alcătuiți în principal dintr-un miez de piatră tare, înconjurat de nisipul care formează coaja. Mineralele din apa de ploaie formează o reacție în interior care creează presiune și face ca roca să crească și să se înmulțească.
La fel ca inelele care alcătuiesc circumferința copacilor, trovanții dezvăluie straturi atunci când sunt tăiați, fiecare reprezentând o perioadă de creștere.
Deși nu sunt vii în sens științific, localnicii și turiștii îi numesc astfel datorită modului în care par să se schimbe în timp.
Însă acest sat nu este singurul loc în care se găsesc trovanți. Prezența lor este semnalată în toată zona carpatică a României.
Cele de la Costeşti ajuns la diametre foarte mari. Sunt sferice dar multe dintre ele au forme îngemănate, complicate.
Una dintre trăsăturile trovanţilor de la Costeşti este prezenţa a numeroși microtrovanţi (tuberculi mai mici, sferici) pe suprafaţa celor mari. Pe lângă cei mari, există foarte mulți de mici dimensiuni, imperfecti, dar cu o tendință clară să devină sferici. Toți sunt situați în nisipuri galbene, fine, medii sau grosiere, care conțin și pietriș fin.
