Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arheologii chinezi au descoperit un corp mumificat într-o grotă în apropiere de Shancheng, în provincia Fujian din sud-estul Chinei, informează Rompres. Se pare că trupul bine conservat are o vechime de 445 de ani, indiciu oferit cercetătorilor de piatra de mormînt de la căpătîiul bărbatului mumificat, care indică anul 1554.
Arheologii chinezi au descoperit un corp mumificat într-o grotă în apropiere de Shancheng, în provincia Fujian din sud-estul Chinei, informează Rompres. Se pare că trupul bine conservat are o vechime de 445 de ani, indiciu oferit cercetătorilor de piatra de mormînt de la căpătîiul bărbatului mumificat, care indică anul 1554. Arheologii au decis că cea mai bună alegere este aceea de a-l conserva la locul descoperirii, sperînd să afle mai multe indicii despre obiceiurile de înmormîntare din acele vremuri. În această perioadă a domnit în China împăratul Jiajing, din cea de-a 12-a dinastie Ming, care acoperă perioada dintre 1368 şi 1644. Domnia împăratul Jiajing a început în anul 1521, cînd acesta avea doar 14 ani şi s-a încheiat 46 de ani mai tîrziu, în 1567, cînd a fost asasinat. Jiajing era cunoscut ca un conducător crud şi grandoman. A ales să părăsească Oraşul Interzis şi să trăiască în izolare, ignorînd problemele de stat. Timp de 25 de ani a refuzat să facă audienţe oficiale şi să convoace toţi miniştrii odată. Aceste metode neobişnuite de domnie au dus la o perioadă de corupţie la toate nivelurile în dinastia Ming şi la uneltirea unor comploturi interne care s-au finalizat cu asasinarea împăratului de către concubinele sale.
Citește pe Antena3.ro
Vocile trecutului se fac auzite din nou, după 30.000 de ani
După 30.000 de ani de tăcere, vocea unui neanderthalian va putea fi auzită din nou, datorită unor cercetători de la Florida Atlantic University din Boca Raton, relatează New Scientist. Munca de reconstituire a laringelui a echipei de cercetători, condusă de antropologul Robert McCarthy, a fost bazată pe fosilele de neanderthalian descoperite în Franţa. Reconstituirea vocii a fost posibilă prin utilizarea unui sintetizator computerizat, iar rezultatele publicate ale studiului includeau şi o înregistrare cu vocala “e”, rostită de neanderthalianul computerizat şi o comparaţie cu sunetul produs de oamenii moderni. Autorii unui studiu publicat anul trecut în revista Current Biology au descoperit că neanderthalienii deţineau singura genă umană legată de limbaj, ceea ce înseamnă că erau dotaţi din punct de vedere genetic pentru dezvoltarea vorbirii. Ceea ce oamenii de ştiinţă nu ştiu încă este dacă Homo Neanderthaliensis avea însuşirile biologice necesare unui limbaj articulat. “Probabil vorbeau puţin diferit. Nu puteau produce aceste vocale care formează baza limbii vorbite”, a declarat Robert McCarthey.
Gheţarii ascund comori
Adevărate comori arheologice descoperite de topirea gheţarilor din Alpi se află în pericol din cauza hoţilor, anunţă TimesOnline. Pentru a repera toate rămăşiţele, autorităţile apelează la căţărători, care trebuie să raporteze fiecare descoperire şi să nu ridice nici un indiciu de la faţa locului. “Un obiect mutat din context îşi pierde 90% din importanţa sa istorică”, a declarat Franco Nicolis, arheolog în Trento, Italia. Cea mai spectaculoasă descoperire din Alpi este Oetzi, corpul mumificat al unui vînător sau al unui cioban de aproximativ 40 de ani, care a trăit în jurul anului 3300 î.Hr. Cînd a fost descoperit, în 1991, Oetzi avea în traistă o bucată de cremene şi un topor din cupru, iar în apropiere s-au găsit un cuţit şi 14 săgeţi cu vîrfuri din os. Descoperirile mai noi includ vîrfuri de săgeţi preistorice din bronz, îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Modă maiaşă
Studiul materialelor descoperite în anii ’90 într-un mormînt în ruinele Copán din Honduras dezvăluie tehnicile avansate de ţesătorie ale culturii maya, relatează site-ul Newswise. Margaret Ordoñez, profesor la Universitatea din Rhode Island, a petrecut, în 2004, o lună la situl arheologic studiind peste 100 de mostre de ţesătură. De atunci, a studiat în laborator 49 de mostre minuscule şi a descoperit că mormântul, aparţinând unei femei cu o înaltă poziţie socială din secolul al V-lea d.Hr., adăpostea 25 de straturi de material, unele cu peste 50 de fire pe centimetru, număr mare chiar şi pentru ţesăturile moderne.
Reconstituiri în Egipt
Prin munca extraordinară a 12 arheologi şi sute de muncitori, vizitatorii vor fi atraşi în curînd în Valea Regilor de patru Coloşi Memnon. Începînd cu anul viitor, încă, încă două statui ale faraonului Amenhoteop al III-lea vor străjui, 100 de metri în spatele celor existenţi, intrarea în templu. Anii viitori, acestora li se vor alătura încă două statui, în prezent pe jumătate îngropate.
Expoziţie la Madrid
Un număr de 500 de comori ale Egiptului Antic, recuperate din are de către scafandri vor fi arătate publicului într-o expoziţie din Madrid, după ce au trecut deja prin Berlin, Paris şi Bonn. “Reconstituie 15 secole de istorie, din secolul al VIII-lea î. Hr., pînă în secolul al VIII-lea d.Hr. şi certifică amestecul civilizaţiilor”, a declarat arheologul marin de origine franceză Franck Goddio într-o conferinţă la Madrid. Obiectele – bijuterii din aur, monede, capete de sfincşi şi cea mai mare statuie a zeiţei Nilului, Hapy, provin din oraşele dispărute Herakleion şi Canopus, şi din partea scufundată a Alexandriei.
