Omul de ştiinţă, un model pentru societate

După o vizită la Bucureşti, preşedintele Consiliului European pentru Cercetare (CEC) a stat de vorbă cu Jurnalul Naţional despre importanţa popularizării ştiinţei în rândurile publicului mai puţin familiarizat cu astfel de subiecte.

"Ştiinţa şi cercetarea sunt parte din societate", ne-a spus profesorul Helga Nowotny, după trei zile petrecute la Bucureşti, unde a luat parte la o reuniune despre cercetarea europeană în ansamblul ei, inclusiv aspectele legate de finanţare. Nici o societate nu poate evolua fără să ţină cont de tot ceea ce înseamnă ştiinţă şi cercetare, care formează, în fapt, fundamentul pe baza căruia funcţionează comunităţile mai mari sau mai mici, ne-a declarat profesorul de origine elveţiană, membru onorific al Universităţii de ştiinţă şi tehnologie din Zurich.

"Cunoaşterea şi înţelegerea activităţii cercetătorilor reprezintă fundamentul prosperităţii şi al bunăstării sociale. Oamenii de ştiinţă trebuie să se angajeze într-un dialog continuu cu cetăţenii şi să fie deschişi să răspundă curiozităţii şi aspiraţiilor oamenilor de rând, dar şi să asculte criticile care li se aduc", a adăugat profesorul Nowotny.

În legătură cu nevoia comunităţii ştiinţifice de a avea o portavoce pentru marele public, Helga Nowotny a spus că există ţări în care presa a identificat oameni de ştiinţă care au devenit "staruri media", aceştia având capacitatea să traducă, în termeni simpli, pe înţelesul tuturor, mesajele venite din culisele cercetătorilor. "De ce trebuie să existe mereu staruri în sport sau în divertisment, şi nu şi în ştiinţă? Ei vorbesc într-o limbă curată şi se bucură de o înaltă reputaţie.

Sunt de acord, totuşi, că există nevoia nu numai de a onora «poveştile de succes» ale ştiinţei, dar şi de a conştientiza publicul cu privire la faptul că savanţii au uneori încercări şi experimente eşuate. Biologul francez FranÎois Jacob, câştigător al Premiului Nobel (pentru Medicină, n.r.), a denumit acest lucru «partea nocturnă a ştiinţei». Nu există succes care să nu fi fost precedat de orice fel de eşec, iar acesta este un adevăr al ştiinţei", a adăugat preşedintele Consiliului European pentru Cercetare.

ROMÂNIA, UN CAZ APARTE
În ceea ce priveşte ţara noastră, Nowotny a precizat: "Oamenii de ştiinţă excelenţi din România care lucrează în prezent peste hotarele ţării sunt cei mai în măsură să identifice lipsurile pentru care au ales să plece şi nevoile pe care le au ca să revină. La nivel european, investiţiile totale în cercetare şi dezvoltare ale statelor-membre sunt date de Tratatul de la Lisabona.

În cazul României, există fondurile structurale care pot - şi ar trebui - să fie utilizate pentru investiţii strategice în cercetare". Una dintre concluziile la care au ajuns experţii care au participat la reuniunea de la Bucureşti, unde au fost invitate inclusiv personalităţi ale Academiei Române, a fost că, începând de anul viitor, Consiliul European pentru Cercetare a extins programa de finanţare, în cazul cercetătorilor, pentru o perioadă de până la 12 ani pentru cei care şi-au dat deja doctoratul.

"În viitor vor fi trei categorii de beneficiari: unii care vor primi finanţări timp de 2-7 ani după ce îşi iau doctoratul, unii care vor primi finanţări timp de 7-12 ani după doctorat şi a treia categorie, din care fac parte cercetători cu un background excelent în ultimii zece ani, care doresc să se implice în cercetări din alt domeniu/subdomeniu."