Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printre sfaturile oferite „cu dărnicie” copiilor şi adolescenţilor de către părinţi, bunici şi alte persoane vârstnice se numără şi îndemnurile de a fi mereu veseli, de a nu-şi face griji şi de a nu exagera cu învăţatul sau cu munca. Paradoxal, însă, sfaturile respective s-ar putea dovedi dăunătoare pentru persoanele cărora le sunt adresate.
CONTRADICŢII. Potrivit psihologului Howard S. Friedman, de la Universitatea California, care a condus un studiu ce a durat 20 de ani, cercetătorii au ajuns la o serie de concluzii paradoxale. Contrar unor „teorii” enunţate deseori şi considerate un fel de „adevăruri absolute” persoanele vesele şi optimiste nu au parte de o viaţă îndelungată. Riscul unui copil sau al unui tânăr de a deceda timpuriu poate fi calculat pe baza analizei personalităţii şi relaţiilor sociale stabilite de subiect. Echipa de cercetători a utilizat rezulatele unui studiu iniţiat de psihologul Louis Terman de la Universitatea Stanford şi continuat de alţi savanţi, asupra unui eşantion alcătuit din 1.500 de copii în vârstă de 10 ani şi care au fost analizaţi prima dată în anul 1921. În cadrul proiectului, intitulat sugestiv „Longevitate”, evoluţia subiecţilor a fost urmărită ulterior, fiind culese informaţii referitoare la viaţa de familie şi relaţiile de prietenie stabilite de aceştia, profesori, consideraţiile părinţilor despre personalităţile lor, pasiuni, animale de companie, carieră, educaţie, pregătire militară etc.
NOI SEMNIFICAŢII. Potrivit psihologului Leslie R. Martin, de la Universitatea La Sierra din Riverside, California, specialiştii au descoperit semnificaţii noi pentru noţiuni precum fericirea sau sănătatea. Una dintre cele mai uimitoare concluzii ale Proiectului „Longevitate” a fost cea potrivit căreia subiecţii care, în copilărie, erau mai optimişti şi înzestraţi cu un simţ al umorului mai dezvoltat decât ceilalţi participanţi au avut, în medie, vieţi mai scurte decât cei mai serioşi sau mai pesimişti. Una dintre concluziile desprinse în urma efectuării studiului este că persoanele mai precaute şi mai realiste au beneficiat de o stare de sănătate mai bună şi de o viaţă mai lungă. O explicaţie ar putea fi cea potrivit căreia copiii veseli şi optimişti sunt tentaţi să-şi asume mai multe riscuri, fapt ce le poate afecta sănătatea. Dacă o abordare optimistă a unei probleme poate fi utilă în timpul unor situaţii de criză de scurtă durată, prelungirea unei asemenea atitudini pe o durată mai îndelungată poate dăuna grav sănătăţii. Pe de altă parte, prudenţa şi perseverenţa se pot dovedi mult mai benefice.
