x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Optimiştii trăiesc mai puţin

Optimiştii trăiesc mai puţin

de Radu Popa    |    24 Mar 2011   •   17:41
Optimiştii trăiesc mai puţin

158037-24-27tv-47.jpgPrintre sfaturile oferite „cu dărnicie” copiilor şi adolescenţilor de către pă­rinţi, bunici şi alte persoane vârstnice se numără şi îndemnurile de a fi me­reu veseli, de a nu-şi face griji şi de a nu exagera cu învăţatul sau cu mun­ca. Paradoxal, însă, sfaturile respective s-ar putea dovedi dăunătoare pentru persoanele cărora le sunt adresate.

 CONTRADICŢII. Potrivit psihologului Howard S. Friedman, de la Universitatea California, care a condus un studiu ce a durat 20 de ani, cer­ce­tătorii au ajuns la o serie de concluzii pa­radoxale. Contrar unor „teorii” enun­ţate deseori şi considerate un fel de „adevăruri absolute” persoanele vesele şi optimiste nu au parte de o viaţă în­delungată. Riscul unui copil sau al unui tânăr de a deceda timpuriu poate fi calculat pe baza analizei persona­li­tăţii şi relaţiilor sociale stabilite de subiect. Echipa de cercetători a utili­zat rezulatele unui studiu iniţiat de psiho­logul Louis Terman de la Universitatea Stanford şi continuat de alţi sa­vanţi, asupra unui eşantion alcătuit din 1.500 de copii în vârstă de 10 ani şi care au fost analizaţi prima dată în anul 1921. În cadrul proiectului, intitu­lat sugestiv „Longevitate”, evoluţia subiecţilor a fost urmărită ulterior, fiind culese informaţii referitoare la viaţa de familie şi relaţiile de prietenie stabilite de aceştia, profesori, conside­raţiile părinţilor despre personalităţile lor, pasiuni, animale de companie, ca­rie­ră, educaţie, pregătire militară etc.

 NOI SEMNIFICAŢII. Potrivit psihologului Leslie R. Martin, de la Universitatea La Sierra din Riverside, California, specialiştii au descoperit semnificaţii noi pentru noţiuni precum fericirea sau sănătatea. Una dintre cele mai uimitoare concluzii ale Proiectului „Longevitate” a fost cea potrivit căreia subiecţii care, în copilărie, erau mai optimişti şi înzestraţi cu un simţ al umorului mai dezvoltat decât ceilalţi participanţi au avut, în medie, vieţi mai scurte decât cei mai serioşi sau mai pesimişti. Una dintre concluziile desprinse în urma efectuării studiului este că persoanele mai precaute şi mai realiste au beneficiat de o stare de sănătate mai bună şi de o viaţă mai lungă. O explicaţie ar putea fi cea potrivit căreia copiii veseli şi optimişti sunt tentaţi să-şi asume mai multe riscuri, fapt ce le poate afecta să­nă­tatea. Dacă o abordare optimistă a unei probleme poate fi utilă în timpul unor situaţii de criză de scurtă durată, prelungirea unei asemenea atitudini pe o durată mai îndelungată poate dăuna grav sănătăţii. Pe de altă parte, prudenţa şi perseverenţa se pot dovedi mult mai benefice.

×
Subiecte în articol: stiinta