Peştii lui Pavlov

Oamenii de ştiinţă americani încearcă să pună la punct un plan de “convingere” a peştilor să intre singuri în plasele de pescuit, relatează Asociated Press, preluată de Yahoo News

Oamenii de ştiinţă americani încearcă să pună la punct un plan de “convingere” a peştilor să intre singuri în plasele de pescuit, relatează Asociated Press, preluată de Yahoo News. Cecetătorii vor să aplice principiul lui Pavlov, astfel încât peştii să intre în plase la auzul unui sunet asociat cu primirea hranei. Pentru a realiza acest proiect, Institutul american de Oceanografie Woods Hole a primit suma de 270.000 de dolari de la Administraţia Naţională a Oceanelor şi Atmosferei, din SUA.

Inteligenţa la gândaci

Unii gândaci din familia Coleoptere demonstrează că dimensiunile nu contează atunci când vine vorba de găsirea unei perechi, scrie Science Daily. Cercetătorii japonezi au studiat comportamentul gândacilor masculi Librodor japonicus şi au ajuns la concluzia că aceştia adoptă tactici diferite de “atac”, în funcţie de cât de mare le este corpul. Astfel, cei mai mari doar aşteaptă femelele în locurile cu hrană, cei mijlocii au dezvoltat aripi mai mari pentru a-i putea înfrunta pe masculii alfa, pe care, în general, îi evită. Cei mai mici stau la un loc cu cei mai mari şi profită doar de neatenţia celor din urmă pentru a-şi găsi o pereche.

Marsupial preistoric

Paleontologii au descoperit fosila unui mic animal preistoric ce pare a fi strămoşul animalelor marsupiale specifice Australiei, relatează Science Daily. Oasele gleznei şi ale urechilor aparţin celui mai vechi marsupial, Djarthia, asemănător unui şoarece, care a trăit pe continentul australian acum 55 de milioane de ani. Conform părerii specialiştilor, este foarte posibil ca acest animal să fie “mama” tuturor marsupialelor australiene precum cangurii, urşii koala sau oposumii. Studiul arată că Djarthia este înrudită cu cel mia mic marsupial cunoscut până acum, Monito del Monte (Dromiciops gliroides).

Presiuni din partea autorităţilor

Supuşi presiunii venite din partea organizaţiilor guvernamentale de protecţie a animalelor, reprezentanţii grădinii zoologice din Berlin trebuie să explice dispariţia unui număr mare de animale despre care se presupune că au fost trimise la abator, relatează cotidianul britanic The Guardian. Politicianul Claudia Hämmerling afirmă că directorul grădinii zoologice berlineze, Bernhard Blaszkiewitz, ar fi vândut o parte din animale comercianţilor. Hämmerling susţine că ar avea dovezi conform cărora patru urşi negri asiatici şi un hipopotam care ar fi trebuit să ajungă în alte grădini zoologie au fost “livraţi” unui abator belgian.

Ecolocaţie pe computer

Cercetătorii au creat un algoritm care poate imita abilitatea liliecilor de a clasifica plantele utilizând ecolocaţia, scrie Science Daily. Liliecii folosesc plantele ca surse de mâncare sau ca “semne de circulaţie”, ecourile date de acestea fiind foarte complexe din punct de vedere al semnalelor care diferă în funcţie de frunză sau creangă. Un grup de cercetători germani a reuşit să înregistreze sunete provenite de la cinci specii de plante, cu ajutorul algoritmului dezvoltat de ei reuşind să identifice cu acurateţe aceste specii.

Calamar gigant expus la Paris

Primul calamar gigant “plastifiat” este expus în cadrul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris, relatează AFP. Datorită tehnicilor inedite de conservare aplicate de către specialişti, exemplarul de Architheuthis sanctipauli, denumit Wheke, şi-a păstrat intacte atât forma, cât şi culorile, rămânând în aceeaşi stare în care a fost pescuit în luna inauarie a anului 2000, în apele Noii Zeelande. În cadrul procesului de “plastifiere”, oamenii de ştiinţă au deshidratat animalul, toate lichidele din corpul acestuia fiind înlocuite cu o răşină plastică.