x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Plan de colonizare pentru Marte

Plan de colonizare pentru Marte

de Dan Radu    |    29 Sep 2016   •   20:20
Plan de colonizare pentru Marte

Deţinătorul companiei SpaceX, Elon Musk, şi-a prezentat, într-o conferinţă, planurile de colonizare a planetei Marte. Musk spune că este posibil ca în 50 de ani, un milion de oameni să trăiască pe planeta vecină.

Musk, un pionier al misiunilor private în spaţiu, nu plănuieşte doar o expediţie cu echipaj uman pe Marte, ci o misiune pe termen lung de colonizare a planetei roşii. "Viitorul umanităţii poate urma două căi: fie devenim o specie multiplanetară şi o civilizaţie obişnuită cu explorarea spaţiului, fie rămânem pe pe o singură planetă şi aşteptăm o inevitabilă extincţie", a spus Musk la prezentarea proiectului. Inovatorul a planificat începutul misiunii cel mai devreme în 2022. Primii astronauţi care vor merge pe Marte vor fi plasaţi pe orbita Pământului de o rachetă refolosibilă de 60 de metri, cu un propulsor capabil să accelereze vehiculul cu 8.600 de kilometri la oră. Astronauţii vor rămâne pe orbită într-o capsulă, în timp ce racheta va ateriza şi va urca din nou, de data aceasta luând cu ea un rezervor de combustibil. Capsula de pe orbită va fi cuplată cu rezervorul şi propulsată apoi spre Marte. În viziunea lui Musk, nu va fi vorba doar de o misiune. În timp, până la o mie de capsule cu astronauţi ar urma să fie plasate pe orbita Pământului, în aşteptarea rezervoarelor de combustibil care să le ducă spre Marte. Musk spune că rachetele refolosibile (modele la scară mai mică au fost deja testate cu succes de SpaceX) ar putea fi utilizate de 1.000 de ori, rezervoarele de combustibil de până la 100 de ori. Stabilind astfel o rută continuă între Pământ şi Marte, Musk spune că până la un milion de colonişti ar putea fi stabiliţi pe planeta vecină în următorii 50 de ani. Iniţial, pe Marte ar urma să fie plasate capsule în care primii colonişti să locuiască şi rezervoare de metan, care să fie folosit drept combustibil. Primii colonişti ar urma să construiască spaţii de locuit în subteranul planetei, pentru a fi feriţi de radiaţii. Ideal, aceştia ar urma să folosească şi gheaţa din solul planetei roşii pentru a avea rezerve de apă. "A fi primul om ajuns pe Marte este un ideal care îi animă pe mulţi, dar pe mine mă interesează mai mult să avem o bază acolo. În perspectivă istorică, este o realizare mult mai importantă. Văd misiunea nu ca pe un sprint către Marte, ci ca pe o cursă de anduranţă", spune Musk. Omul de afaceri nu a prezentat, însă, şi sursele de finanţare ale misiunii plănuite. Acesta a declarat doar că, în primă fază, ar costa aproximativ 10 miliarde de dolari pentru fiecare colonist trimis pe Marte.

Elon Musk, care a făcut avere fondând compania PayPal, a înfiinţat SpaceX în 2001 cu scopul declarat de a trimite misiuni umane pe Marte. Rachetele construite de SpaceX colaborează cu NASA
 

Peştera Movilei, studiată de NASA înainte de misiunea pe Marte

 

O misiune cu echipaj uman pe Marte este pregătită şi de NASA, fiind planificată cândva în orizontul anilor 2030. NASA nu urmăreşte colonizarea planetei, ci misiuni ştiinţifice. O întrebare cheie este dacă viaţa a existat pe Marte, planetă care a avut în trecut o climă caldă şi apă în formă lichidă, sau încă mai există în subteran. Geologul român Cristi Lascu spune că exobiologii NASA (care studiază posibilitatea existenţei vieţii pe alte planete) au studiat şi Peştera Movilei, din Dobrogea, pentru a-şi face o idee despre ce ar putea găsi pe Marte. "NASA, căutând modele de habitate care ar putea exista pe Marte, a luat ca exemplu Peştera Movilei, din Dobrogea, unde microorganismele îşi iau necesarul de energie doar din gazele existente acolo, iar soarele nu joacă niciun rol", a povestit Lascu în cadrul Bucharest Science Festival, care are loc săptămâna aceasta. Potrivit geologului, o misiune cu echipaj uman pe Marte a fost luată în calcul şi de preşedintele Bush sr., însă ideea a fost abandonată după ce bugetul fusese estimat de specialişti la aproximativ 500 de miliarde de dolari.

×