Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zoom vă poartă prin istoria podurilor, pornind de la trunchiuri de copac coborâte peste râuri şi funii înnodate de pe un mal pe altul al apelor, trecând printre construcţiile ingenioase ale romanilor, ajungând până la tehnicile de asamblare sofisticate din zilele noastre.
Zoom vă poartă prin istoria podurilor, pornind de la trunchiuri de copac coborâte peste râuri şi funii înnodate de pe un mal pe altul al apelor, trecând printre construcţiile ingenioase ale romanilor, ajungând până la tehnicile de asamblare sofisticate din zilele noastre.
Oamenii au găsit întotdeauna metode inventive pentru a se descurca în situaţii dificile, astfel că primul podeţ, mai mult ca sigur, a fost construit aruncând, pur şi simplu un trunchi de copac peste o apă. O altă variantă a podurilor primitive este şi funia legată de pe un mal pe celălalt al apei. Istoria podurilor începe însă cu “arcul roman”, încă din secolul I î.Hr., inginerii romani fiind renumiţi şi pentru celebrele apeducte. Unele dintre ele, precum podul din Alcántara, Spania, construit pentru împăratul Traian în anul 105 d.Hr., s-au păstrat până în zilele noastre, constituind o dovadă a măiestriei şi ingeniozităţii romanilor. Lor le revine meritul invenţiei batardoului (n.r. – construcţie subacvatică, din lemn, oţel sau beton, în care se pot executa lucrări la poduri), un exemplu fiind Podul Sant’Angelo din Roma, a cărui construcţie a fost efectuată pe acest principiu.
EVUL MEDIU. Podurile suspendate, construite din frânghii înnodate, sunt specifice civilizaţiei incaşe, în secolul al XIV-lea. Podurile locuite sunt tot o invenţie care datează din perioada Evului Mediu, idee care a apărut în urma încercării de a utiliza cât mai mult din suprafaţa unei cetăţi pentru a construi case. În secolul al XVI-lea, în Paris, Ile de la Cité a fost legată de malurile Senei prin trei astfel de poduri. Primul pod din fier a fost construit în 1779, avea 30 de metri şi cântărea 378 de tone.
Citește pe Antena3.ro
