Poluare, subiect tabu

Zidurile satului Houwang Gazhuang au fost proaspăt pictate cu pomi înfloriţi şi cascade. Undeva a fost ridicată o pancardă pe care scrie "Voi contribui la succesul Jocurilor Olimpice şi voi ajuta la organizarea unei noi comunităţi civilizate". Sătenilor nu pare însă că le pasă de evenimentul internaţional din luna august, care se va desfăşura în ţara lor. Altceva îi preocupă.

În faţa unei căsuţe tradiţionale din cărămidă stă aşezat un bătrîn în vîrstă de 77 de ani. Kong Qingyu şi-a pierdut recent fratele. Omul a murit de cancer, lăsînd în urmă o familie îndurerată. "Totul a fost în regulă pînă cînd a fost instalată aici o fabrică şi oamenii au început să moară. Poluarea nu este vizibilă cu ochiul liber. Dar ştim că ea este acolo. Fabrica elimină apele reziduale după miezul nopţii", a povestit Kong publicaţiei Taipei Times.

Pe o stradă laterală, o femeie în vîrstă de 57 de ani vorbeşte cu amar în suflet despre boala soţului său. Omul are cancer la stomac. "Este pe zi ce trece mai slab. În ultimele două luni au apărut două noi cazuri" de boală, spune femeia. Oamenii dau vina pe fabrica de chimicale construită lîngă satul lor în urmă cu cinci ani. De atunci, 25 de săteni au fost diagnosticaţi cu cancer şi 19 au murit deja. Locuitorii din Houwang Gazhuang au depus o plîngere legală pentru a obţine compensaţii din partea fabricii poluatoare, aşa cum se întîmplă şi în alte cazuri din satele chineze. Dar de data asta au avut ghinion, scrie Taipei Times. Oamenii sînt nevoiţi să aştepte pînă după Jocurile Olimpice pentru a primi un răspuns din partea justiţiei. "Ar putea da rău pentru imaginea Beijingului şi pentru China" dacă vor insista să facă presiuni asupra tribunalului pentru a primi un răspuns. Sportul e mai important acum. Abia în toamnă, tribunalul va da un verdict în acest caz. Pînă atunci, sătenii din Houwang Gazhuang mai au de îndurat.

În timp ce ţăranii din satul ascuns între mesteceni şi cîmpii înflorite îşi plîng morţii, la o oră distanţă de această comunitate blestemată, în impunătorul Beijing, muncitorii nu catadicsesc să înfrumuseţeze metropola. Pînă în prezent au fost aduse şi plantate 40 de milioane de flori. Şi zeci de mii de copaci. Totul trebuie să arate ca la carte peste şase săptămîni, şi nimeni nu are nevoie de complicaţii. Pentru a asigura un aer curat, respirabil, autorităţile chineze urmează să închidă – pe parcursul celor două săptămîni ale Jocurilor Olimpice – toate centralele electrice aflate în stare deplorabilă, şantierele şi fabricile din jurul metropolei. Şi opinia publică este ţinută sub control. Articolele obişnuite despre poluare şi corupţie (de regulă, cele două subiecte sînt corelate în presa chineză) au dispărut de tot de pe canalele Agenţiei de ştiri China Nouă. Ecoligiştilor li s-a pus căluş şi, potrivit unor surse citate de Taipei Times, responsabilii guvernamentali nu mai au voie să vorbească cu reprezentanţii presei străine. Reporterul de la Taipei Times care a realizat articolul despre satul canceroşilor a fost luat în primire de mai mulţi oficiali ai Partidului Comunist, care i-a prezentat o serie de rapoarte guvernamentale despre testele efectuate pe mostre de ape reziduale din regiunea sus-amintită. Potrivit documentelor, la Houwang Gazhuang nu există poluare. Deşi China şi-a exprimat sprijinul pentru combaterea schimbărilor climatice, angajîndu-se într-o luptă cot la cot cu marile puteri, pe teren, jurnalistul de la Taipei Times a observat exact contrariul. China a avut mereu reputaţia de mare poluator, atît la nivel intern, cît şi extern, în termeni de emisii globale de dioxid de carbon. Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arăta recent că 656.000 de chinezi se îmbolnăvesc anual din cauze legate direct de poluarea aerului. Documentul OMS preciza totodată că apa potabilă poluată ucide 95.600 de chinezi anual, iar un raport al guvernul chinez arăta că începînd din 2001 aproximativ 40% din naşteri au devenit problematice din cauza poluării.

Ultima şansă

James Hansen, director al Institutului de Ştiinţe Spaţiale Goddard şi o figură proeminentă a NASA, a apărut la începutul acestei săptămîni în faţa Congresului SUA cu un mesaj alarmant referitor la încălzirea globală. Omul de ştiinţă le-a spus congresmenilor americani că omenirea a depăşit demult "pragul-limită de pericol" în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră ajunse în atmosferă şi că a devenit imperativă luarea unor măsuri drastice imediate pentru a se ajunge la nivelul din 1988. Potrivit expertului, atmosfera terestră mai poate suporta cantitatea de CO2 pentru cel mult 20 de ani, dar după această perioadă există posibilitatea apariţiei unor fenomene extreme.

Cimitirul de bărci din New York

Singurul parc naţional din oraşul New York a fost transformat în cimitir pentru bărci. Golful Jamaica din parcul naţional adăposteşte zeci de bărci abandonate, şalupe, barje, bărci cu vîsle sau cu motor. Autorităţile newyorkeze au identificat pînă acum 88 de astfel de ambarcaţiuni lă0sate intenţionat sau nu în această regiune. Dintre acestea, 38 au fost deja "pescuite", dar responsabilii parcului spun că numărul ambarcaţiunilor abandonate ar putea fi cel puţin dublu, dat fiind că estimările iniţiale nu au luat în calcul şi canalele golfului.

Biocarburanţi în detrimentul naturii

Un controversat proiect agricol din Kenya s-a dovedit un fiasco pentru natură. Autorităţile kenyene intenţionează să transforme o suprafaţă de aproximativ 130 de kilometri în plantaţie de trestie de zahăr – plantă folosită ulterior la obţinerea de biocombustibil. Ecologiştii văd însă în acest proiect un dezastru naţional, de vreme ce plantaţia va lua locul unei porţiuni din delta fluviului Tana, unde trăiesc specii rare de plante şi animale – rechini, 345 de specii de păsări, lei, hipopotami, reptile etc., şi de unde mii de oameni îşi procură necesarul de hrană în fiecare zi.

Zone marine moarte în baltică

Organizaţia pentru protecţia mediului World WildeLife Fund a avertizat recent asupra creşterii tot mai mari a zonelor marine moarte, unde nimic nu poate exista în absenţa oxigenului. Ecologiştii vorbesc astfel despre riscul distrugerii ecosistemului din Marea Baltică, fenomen apărut cu precădere din cauza excesului de nutrienţi (substanţe folosite în agicultură, de exemplu), care acţionează ca fertilizatori ajutînd în primul rînd la dezvoltarea algelor. Cînd există prea multe alge, organismele din jurul lor încep să moară, rămăşiţele acestora se scufundă la adîncimi mai mari şi sînt descompuse de bacterii care absorb tot oxigenul. Şapte dintre cele zece cele mai mari zone marine moarte din lume se află, potrivit WWF, în Marea Baltică şi au o suprafaţă de aproximativ 70.000 de kilometri pătraţi.

Etichete inteligente

Începînd de luna viitoare, californienii vor avea ocazia să-şi lipească pe parbriz o etichetă pe care scrie nivelul emisiilor de CO2 ale automobilelor cumpărate, informează Associated Press. Această "etichetă" îi va spune cumpărătorului ce model de autoturism sau de camion să aleagă astfel încît să fie mai puţin poluant.

Natura dezlănţuită

Tornadele continuă să le dea bătaie de cap americanilor şi în acest sezon. Două oraşe din statul Kansas încearcă să facă faţă împreună calamităţilor naturale. Locuitorii din Greensburg, care şi-au văzut casele luate de ape în mai 2007, au oferit ajutor comunităţii din Chapman, lovită, la începutul acestei luni, de o tornadă puternică. Majoritatea oamenilor din Greensburg trăiesc şi astăzi în căsuţe mobile, dar ei au primit un ajutor consistent din partea statului. În ultimele luni, aproximativ 40 de case eficiente energetic au fost construite în Greensburg, la indicaţiile organizaţiilor de mediu.