Academia Regală Suedeză pentru Ştiinţe a decis anul acesta să acorde Premiul Nobel pentru Chimie unor savanţi care au reuşit să descopere şi să dezvolte proteina verde fluorescentă, element considerat
Academia Regală Suedeză pentru Ştiinţe a decis anul acesta să acorde Premiul Nobel pentru Chimie unor savanţi care au reuşit să descopere şi să dezvolte proteina verde fluorescentă, element considerat unul dintre cele mai importante instrumente ale bioştiinţei contemporane.
Trei oameni de ştiinţă – biochimistul Roger Yonchien Tsien, chimistul Osamu Shimomura şi biologul Martin Chalfie – au fost distinşi anul acesta cu Premiul Nobel pentru Chimie pentru descoperirea şi dezvoltarea proteinei verzi fluorescente (GFP).
SURSA. Iniţial observată în urmă cu 46 de ani în meduza "Aequora victoria", GFP este formată din 238 de aminoacizi şi capătă culoarea verde atunci când este expusă la lumină albastră (radiaţia luminoasă este absorbită de proteină, care, la rândul său, emite o altă radiaţie, mai luminoasă cu o altă lungime de undă). De altfel, această lumină verde se poate observa cu ochiul liber atunci când meduzele sunt fotografiate cu ajutorul blitz-ului.
MODEL. Numită şi fluorofor, proteina verde fluorescentă s-a dovedit, de-a lungul testelor efectuate de cei trei oameni de ştiinţă, "modelul" perfect pentru monitorizarea dezvoltării celulelor creierului, a creşterii tumorilor şi a răspândirii celulelor canceroase, dar şi a efectelor bolii Alzheimer asupra celulelor nervoase. Date fiind caracteristicile acestor proteine, ele sunt folosite astăzi în laboratoarele cercetătorilor din lumea-ntreagă. De altfel, descoperirea celor trei cercetători a fost considerată atât de importantă încât juriul Academiei Regale Suedeze a comparat-o cu invenţia microscopului.
CONTRIBUŢII. Shimomura a izolat pentru prima dată această proteină din meduza "Aequora victoria" şi a obervat strălucirea ei de un verde-deschis în lumina ultravioletă. Rolul biochimistului Tsien a constat în înţelegerea generală a proprietăţii acestei proteine de a deveni verde fluorescentă, iar Chalfie a demonstrat că această proteină are valoare de corp genetic luminos pentru diferite fenomene biologice şi a reuşit, totodată, să coloreze şase celule individuale cu ajutorul celulei verzi.
Cei trei laureaţi au primit câte o medalie de aur, o diplomă şi un total de 1,02 milioane de euro, împărţiţi la fiecare.
OSAMU SHIMOMURA
S-a născut în 1928 în Kyoto şi a lucrat până nu demult la Institutul Oceanografic Woods Hole din SUA. Împreună cu Martin Chalfie, el a colectat, timp de 19 ani, 850.000 de meduze din Portul Friday din Washington şi le-a studiat pe fiecare în parte. "Aceasta este biochimia clasică! Studiile mele nu sunt menite să-mi aducă un câştig. Cercetarea mea se rezumă strict la înţelegerea luminiscenţei meduzelor şi la fluorescenţa acelei proteine", afirmă şi acum Shimomura.
MARTIN CHALFIE
S-a născut în 1947 şi este profesor de biologie la Universitatea Columbia din New York. Astăzi recunoaşte faptul că motivul pentru care a început să studieze fluorescenţa meduzei "A. victoria" a pornit de la faptul că este un animal transparent. "Voi putea să văd celulele vii din interiorul acestui animal", şi-a spus Chalfie în urmă cu mai mulţi ani, în perioada în care încă mai studia viermele "Caenorhabditis elegans".
ROGER YONCHIEN TSIEN
S-a născut în 1952 şi începând din 1989 lucrează ca profesor la Universitatea California din San Diego, în cadrul Departametului de chimie şi biochimie. Pasiunea pentru ştiinţă a descoperit-o încă de pe băncile liceului pe care l-a urmat, deşi în copilărie se visa pompier. Tsien, a cărui familie se trage din casa regală chineză Wuyue, mărturiseşte astăzi că mare parte din munca sa se datorează "vocii interioare" şi curajului. În 2004, el a primit Premiului Wolf pentru Medicină.
Citește pe Antena3.ro