Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Publicatii de prestigiu in domeniul stiintific, precum Science sau Nature, iar mai nou chiar si din cel economic, precum The Economist, dedica spatii ample unei dezbateri ce a capatat considenta in ultima perioada, lansata de biologi care sustin ca oamenii nu mai pot fi considerate fiinte de sine statatoare, ci... simbionti.
Teoria porneste de la faptul ca organismul uman contine aproximativ 10 trilioane de celule umane, configurate de 23.000 de gene, dar si 100 de triliarde de bacterii, configurate de 3 milioane de gene. Bacteriile ne asigura o zecime din aportul zilnic de calorii – produse din carbohidrati pe care enzimele din corpul nostru nu le pot procesa. Laptele matern contine glicani, carbohidrati pe care enzimele umane nu le pot digera, dar are sunt digerate de bacteriile din corpul sugarilor. Microbiomul, cum este numit ansamblul celor 100 de triliarde de bacterii, mai produce si vitamine (in special B2 si B12), precum si acid folic.
Mai mult, microbiomul asigura si o parte importanta a imunitatii intregului organism, distrugand multi dintre microbii care pot provoca boli precum diareea. Pe de alta parte, o tulburare a microbiomului poate conduce la afectiuni grave.
